ANTENA SATELOR. Dezbatere pe tema proiectului de modificare a legii de funcţionare a SRR şi SRTV

Publicat de , 15 martie 2016, 15:02

Antena Satelor a suspus dezbaterii, marți, într-o emisiune, un subiect de interes general: o iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public.

Iată câteva mesaje de la radioascultători: „Sărut mâna! Să răspundă cei care au distrus Televiziunea, să li se confişte tot. Cum poţi să spui că uneşti Televiziunea cu Radioul, ca şi cum ai uni România cu Germania şi avuţia celor două s-ar împărţi egal? Cineva, acolo, între aleşii noştri, au rude care trebuie să răspundă şi acum trebuie să îi apere? Nu sunt de acord cu taxa tv. Oricum, am dat-o toţi. Cu taxa radio sunt de acord, aici este o treabă bună şi eu sunt RADIO ROMÂNIA!” – îmi scrie Stelică din Pogoanele. „Vă respect”. Mulţumesc frumos pentru mesaj. „Bună ziua, doamnă, bine aţi revenit în forţă, cu sănătate şi emisiuni frumoase. Sunt Veronica Bălan din Brăila. Şi eu sunt RADIO ROMÂNIA! Împreună suntem puternici, ascultători cu taxă radio şi taxă tv plătită la zi – pot dovedi. Eu îmi doresc ca RADIO ROMÂNIA să funcţioneze şi să îşi organizeze activitatea separat de TVR, pentru că o face cu succes. Sunteţi numărul unu în inima mea. Copil de ţăran sunt şi am crescut ascultând RADIO ROMÂNIA”.

Realizator: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune, aşadar, în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Astăzi vă spunem care sunt modificările propuse la Legea 41/1994, lege care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi a Societăţii Române de Televiziune şi care va fi impactul preconizat asupra bunei funcţionări a Radioului public. În expunerea de motive privind această modificare se precizează că Societatea Română de Televiziune a înregistrat an de an dezechilibre financiare. Evident, aceste pierderi uriaşe au avut şi câteva cauze obiective, dar în cea mai mare parte au fost imputate unui management defectuos al Televiziunii naţionale, imputările succesive în timp conducând de fiecare dată la demiterea întregului consiliu de administraţie al instituţiei, creându-se astfel un cerc vicios, în care instabilitatea conducerii a fost adesea invocată drept argument pentru lipsa de eficienţă managerială, lipsă de eficienţă care a condus, în cele din urmă, la schimbarea acestui management. Din păcate, în această expunere de motive nu se ia în calcul faptul că funcţionând după aceeaşi lege, Societatea Română de Radio se situează la celălalt pol, adică există un echilibru financiar, chiar un profit înregistrat la ultimul bilanţ, apoi, o audienţă bună a posturilor de radio din corporaţie. Astăzi, împreună cu colegul Ştefan Rancu şi invitaţii noştri, o să încercăm să supunem atenţiei publicului câteva argumente pro şi contra schimbării acestei Legi 41. Ştefan, bună ziua, bine ai venit la „Viaţa la ţară” din nou!

Ştefan Rancu: Bună ziua, Tatiana, bună ziua, dragi ascultători!

Realizator: Să prezentăm partenerii noştri de dialog. În direct prin telefon…

Ştefan Rancu: Dna Viorica Dăncilă, europarlamentar, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European şi membră a Partidului Social Democrat. Sărut mâna, doamnă!

Viorica Dăncilă: Bună ziua!

Realizator: Bună ziua! Dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL, membru al Grupului Partidului Popular European a acordat un interviu colegei Violeta Anghel înaintea acestei dezbateri.

Ştefan Rancu: În studio, dl Radu Cristian Muşetescu, profesor universitar doctor, directorul Departamentului Relaţii Economice Internaţionale în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, profesor de Economii comparate. Bună ziua!

Radu Cristian Muşetescu: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Ştefan Rancu: Mulţumim şi noi.

Realizator: Dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, o voce a fermierilor. Bună ziua!

Emil Dumitru: Bună ziua şi întotdeauna mulţumim Radioului că pe această cale putem să ne exprimăm punctele de vedere şi să aducem în atenţia fermierilor cele mai bune progrese pe care agricultura României le face în ultimii ani.

Ştefan Rancu: De asemenea, tot prin telefon se află alături de noi dl doctor Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Bună ziua!

Claudiu Frânc: Bună ziua şi vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.

Realizator: Ştefan, să spunem încă de la început că intenţia declarată a iniţiativei legislative este aceea de a rezolva criza din TVR, că se doreşte prin această modificare separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general în ambele instituţii publice de presă, pentru un management mai bun în cazul Televiziunii. Ar fi interesant şi de răspuns şi la întrebarea dacă există argumente plauzibile pentru modificarea Legii de funcţionare a Radiodifuziunii. Eu vă propun să ascultăm, aşadar, să pornim discuţia de la interviul realizat de către colega Violeta Anghel cu dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL şi apoi să comentăm pe acest subiect.

Reporter – Violeta Anghel: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Pentru a afla cum este apreciată această situaţie la nivelul europarlamentarilor români care ne reprezintă la Bruxelles am stat de vorbă cu dl eurodeputat Daniel Buda, din grupul Partidului Popular European, membru în Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Dle eurodeputat Daniel Buda, oare despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general nu poate fi un pretext pentru transformarea acestor două servicii publice de interes naţional în instituţii de stat la dispoziţia oricărui guvern?

Daniel Buda: De la început trebuie să subliniem că în orice democraţie autentică este nevoie de o televiziune publică liberă şi de un radio public liber şi trebuie să fie departe de orice ingerinţă a factorului politic în activitatea lor. Acum, particularizând ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România, observăm că avem o televiziune publică care din păcate, este îngropată în datorii, pe care le-a acumulat de-a lungul timpului şi avem un radio public care din fericire, iată că funcţionează foarte bine şi, mai mult, se pare că este şi pe un oarecare profit, dacă putem să spunem aşa. Cert este însă că situaţia este diferită faţă de ceea ce avem la Televiziunea publică. Faptul că astăzi se doreşte să se intervină în activitatea şi în ceea ce înseamnă organizarea activităţii acestor două instituţii nu vor face altceva decât să ne ducă la concluzia că se doreşte, practic, subordonarea politică a acestor două instituţii şi mai ales, discutăm acum de ceea ce înseamnă Radioul public, unde, aşa cum spuneam, lucrurile merg foarte bine. Din păcate, România are un dar, hai să spunem, un „dar” în ghilimele, că şi acolo unde lucrurile merg bine, se intervine, astfel încât să /…/ meargă prost. Este clar că separarea celor două funcţii administrative nu face altceva decât să ducă la o birocratizare excesivă a activităţii dintr-o instituţie şi nu face altceva decât să creeze premisele unei subordonări din punct de vedere politic a acestei instituţii, care ar trebui să rămână eminamente de interes public şi aşa cum vă spuneam, departe de orice ingerinţă politică, pentru că, până la urmă, opinia publică trebuie să fie informată şi cum să se informeze, dacă nu ai la îndemână o instituţie publică, un radio public, o televiziune publică care să îşi facă informările de interes public? Eu cred că până la urmă, la nivelul Parlamentului, se va găsi o resursă suficientă şi necesară astfel încât să se respingă această modificare a legii, sau acest proiect de lege şi lucrurile să rămână cel puţin aşa, din punct de vedere al Radioului, urmând ca, desigur, situaţia Televiziunii publice să cunoască o abordare, mă rog, aparte şi în acelaşi timp, sigur, să se găsească şi aici resurse necesare, astfel încât să se poată da, dacă vreţi, un restart la activitatea Televiziunii publice.

Realizator: Cât de mare este riscul ca această modificare a legii să nu soluţioneze criza din TVR, în schimb, să dezechilibreze situaţia din Societatea Română de Radiodifuziune?

Daniel Buda: Eu spun că în momentul de faţă, există dispoziţii legale suficiente care să permită o intervenţie sau o reglementare a activităţii din Televiziunea publică, astfel încât lucrurile să fie puse pe un făgaş normal. Este nevoie doar de o voinţă politică la nivelul Parlamentului, la nivelul Guvernului, pentru că, până la urmă, cele două instituţii nu pot să lucreze separat una de cealaltă, când discutăm de Televiziunea publică. Legat de ceea ce se întâmplă în Radioul public, cu siguranţă, putem să asistăm la un dezechilibru în activitatea acestuia şi, încă o dată subliniez, de ce trebuie să intervenim într-o zonă în care vedem că merge foarte bine sau că este funcţională, astfel încât să creăm, ce? Că, practic, prin această separare a celor două funcţii nu s-ar face altceva decât să se creeze dificultăţi în buna funcţionare a Radioului public. De aceea, cred că lucrurile trebuie să fie lăsate, sub acest aspect, în Radioul public, aşa cum sunt ele acum, iar pe Televiziunea publică, chiar nu cred că avem nevoie neapărat de o lege specială pentru activitatea acesteia. Ori, dacă chiar se apreciază că este nevoie de o lege specială, atunci, nu au decât ca la obiectul legii sau în dispoziţiile legale pe care vor să le adopte în Parlament să se refere strict la Televiziunea publică şi nu şi la Radioul public. Repet, fiind o instituţie care funcţionează foarte bine, pe care şi noi, ca şi europarlamentari, o folosim nu o dată ca fiind tribună prin care transmitem informaţiile în spaţiul public, pentru că din păcate, şi o să vă spun în calitate de europarlamentar, să ştiţi că în România suferim o gravă criză de informare a populaţiei şi atunci, sigur, iată, venim şi folosim Radioul public ca mijloc de informare a populaţiei legat de programele europene care se desfăşoară, de oportunităţile care există la nivelul UE, astfel încât România, practic, să recupereze din decalajele pe care le are faţă de celelalte state ale UE.