FOTO: Spaţiile verzi ar putea deveni o raritate la Constanţa

Publicat de valentin.lungeanu, 22 februarie 2016, 13:37 / actualizat: 23 februarie 2016, 1:37

Constanţa se află în topul judeţelor cu cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde defrişată sau pierdută în defavoarea construcţiilor de beton. Astfel, potrivit unei statistici realizată în urmă cu 5 ani, în perioada 1990-2011, judeţul nostru a pierdut aproximativ 1/3 din spaţiul verde.  Mai precis, 453 de hectare: de la aproximativ 1.400 în 1991, până la 913 hectare în 2011, reuşind performanţa negativă de a depăşi, la acest capitol, chiar şi Capitala unde diferenţa de spaţiu verde pierdută era în anul 2011 de 330 de hectare.

Dacă ritmul se va meţine şi în continuare, judeţul Constanţa ar putea pierde aproximativ 70% din spaţiile verzi până în anul 2030. Iar analiza se referă strict la spaţiile verzi din zonele urbane.

În marile oraşe, parcurile, grădinile publice şi zonele verzi din jurul blocurilor sunt singurele oaze de natură care protejează locuitorii de praf şi de aerul poluat. Cu toate acestea, foarte multe astfel de spaţii verzi din Constanţa au început să dispară: terenurile au fost retrocedate, pentru ca mai apoi pe ele să se ridice câte un imobil.  În acest sens, terenurile cu deschidere la stradă, precum cele de pe bulevardele Tomis şi Alexandru Lăpuşneanu, au fost printre cele mai „vânate”.

Constanţa, sub media europeană privind mp de spaţiu verde/locuitor

Potrivit normelor europene, până pe 31 decembrie 2013, administraţiile publice locale au avut obligaţia de a asigura locuitorilor o suprafaţă de cel puţin 26 mp/locuitor, şi asta în condiţiile în care OMS recomandă o suprafaţă medie de 50 mp/locuitor.

În municipiul Constanţa, potrivit datelor oficiale  primite de la Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, suprafaţa de spaţiu verde era în anul 2014 de 17,61 mp/locuitor, iar în celelalte zone urbane ale judeţului de 18,33 mp.

Aceste date nu ar prezenta însă situaţia reală din teren în opinia viceprimarului cu atribuţii de primar al Constanţei, Decebal Făgădău, care susţine că atât timp cât municipiul nu are un Plan Urbanistic General (PUG)  în care să se prevadă cu exactitate suprafaţa oraşului, cifrele respective oferite de APM sunt doar simple estimări.  Şi asta în condiţiile în care, tot viceprimarul Constanţei, declara pentru Radio Constanţa că inventarierea spaţiilor verzi,  nu depinde de existenţa sau nu a unui PUG.

Registrul spaţiilor verzi bate pasul pe loc, deşi trebuia finalizat la 1 ianuarie 2011

Legislaţia românească, prin Legea 24 din 2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, modificată şi completată prin Legea 47 din 2012, obliga autorităţile locale să realizeze auditul spaţiilor verzi până la 1 ianuarie 2011.  Însă, din diferite motive, nici până la această dată Constanţa nu are un Registru al spaţiilor verzi, fapt recunoscut de viceprimarul Decebal Făgădău, iar terenurile care în mod normal ar fi trebuit inventariate şi incluse în categoria spaţiilor verzi, sunt considerate, teoretic, terenuri libere de orice sarcini.

În aceste condiţii, pe orice teren din municipiul Constanţa, dacă este retrocedat, indiferent dacă pe el există plantaţi copaci, arbuşti ornamentali, flori sau alt tip de vegetaţie,  se poate construi fără probleme, lucru care se şi întâmplă de ani buni în oraşul de la malul mării. Astfel a fost posibil să se ridice noi imobile pe spaţiile verzi dintre blocuri sau din faţa acestora ( bd Tomis, zona Spitalul Judeţean Constanţa şi bulevardul Al. Lăpuşneanu, vis-a-vis de Parcul Tăbăcăriei) ori o clădire de birouri în curtea blocului SNC (bd. Ferdinand, foto) unde, pentru a se putea ridica noul imobil, a fost distrusă o grădină de aproximativ 300 mp, amenajată şi îngrijită de locatari timp de mai bine de 50 de ani.

Multe construcţii ridicate pe spaţiul verde al oraşului, au apărut pe perioada mandatelor fostului edil Radu Mazăre, cel mai sonor exemplu fiind mall-ul din Parcul Tăbăcăriei. Probabil că fostul primar al Constanţei nu şi-a pus niciodată problema că într-o zi cineva ar putea construi un bloc lângă vila sa şi să-i distrugă priveliştea relaxantă către lacul Siutghiol din Mamaia (foto stânga), aşa cum au păţit mai mulţi constănţeni care s-au trezit că nu mai au pe timpul zilei lumină naturală de la soare în apartamente fiindcă se construieşte la doi paşi de ferestrele lor un nou imobil (foto dreapta).

Spaţiile verzi din Constanţa, între promisiuni electorale şi proiecte nefinalizate

La început de 2016, când peste doar câteva luni se vor organiza alegeri locale, Primăria Constanţa prin vocea viceprimarului Decebal Făgădău, ne promite trotuare reparate şi plantări de stejari pe bulevardul Tomis, zona Lupoaică-Dacia, astfel încât această arteră principală a municipiului să reprezinte un model. Nu ştim însă dacă bulevardul Tomis (foto stânga) va putea concura vreodată cu mult mai celebra Rodeo Street (foto dreapta) din Los Angeles, am adăuga noi, dar cu siguranţă Constanţa are nevoie de multe lucruri: parcări, trotuare, parcuri, un sistem de fluidizare a traficului, un transport în comun modern şamd.

Şi până când bulevardul Tomis va arăta ca în filme, la ora actuală există încă trotuare în Constanţa, care au rămas nereparate şi neasfaltate din 2015.

Proiecte care să includă înfiinţarea de noi spaţii verzi, plantări de copaci sau noi parcuri au tot existat pe masa Primăriei Constanţa, însă puţine au şi fost duse până la capăt. Astfel, proiectul Parc Tomis I, 91.000 mp, a fost finalizat doar în prima etapă şi asta deoarece în etapa a 2-a au fost modificate condiţiile de finaţare. Un alt proiect nefinalizat a fost cel referitor la Parcul Carol, 22.359 mp, proiect în valoare de 1,9 milioane de lei. Iată ce a declarat despre aceste proiecte viceprimarul Decebal Făgădău: „Parcul Tomis I a fost realizat doar în etapa I a proiectului finanţat prin Fondul de Mediu, pentru că în etapa II au fost schimbate condiţiile de finanţare. Un alt proiect, cel referitor la amenajare Parc Carol, a fost cel mai mare proiect finaţat de Guvernul României 1,9 milioane de lei la vremea respectivă, dar care astăzi nu mai valorează nici măcar atât. Constructorul a intrat în insolvenţă, Agenţia Fondului de Mediu ne-a solicitat reluarea procedurilor, dar reluarea procedurilor nu era prevăzută în contractul de finanţare, astfel că în momentul de faţă lucrările la acest proiect sunt suspendate. În ceea ce priveşte Parcul Aurel Vlaicu, acesta a fost un proiect alternativă la Parcul Carol, prin care intenţionam să realizăm o barieră verde la poarta CET-ului. Deoarece dintre cele două parcuri, Carol şi Aurel Vlaicu, a fost aprobat proiectul de amenajare Parc Carol, celălalt proiect a rămas în aşteptare, on-hold”.

Cât timp va mai continua distrugerea spaţiilor verzi la Constanţa?

Actul normativ referitor la spaţiile verzi,  prevede şi sancţiuni pentru administraţiile locale, dacă acestea nu respectă prevederile legii. Astfel, potrivit art 23, pentru nerealizarea auditului spaţiilor verzi din oraş, amenda este cuprinsă între 100.000 şi 200.000 de lei. Chiar şi aşa, în condiţiile în care Primăria Constanţa îşi permitea să includă în bugetul pe 2014 suma de 14 milioane de lei doar pentru pachetele cu alimente destinate pensionarilor, o amendă contravenţională de cel mult 200.000 de lei nu ar fi reprezentat o problemă pentru adminstraţia locală.

Am încercat să aflăm de la Garda de Mediu Constanţa dacă au fost efectuate controale şi dacă au fost aplicate sancţiuni aşa cum prevedea Legea spaţiilor verzi la art 23, însă până la ora publicării articolului nu am primit nicio informaţie în acest sens.

Din cauza tergiversării dar şi a lipsei de interes a adminsitraţiei locale privind inventarierea acestor spaţii verzi şi întocmirea unui Registru în acest sens, de pierdut pierde toată lumea: de la copii până la vârstnici. Şi asta pentru că spaţiul verde dintr-un oraş nu înseamnă doar un aer mai puţin poluat sau o zonă de recreere, ci şi un loc de joacă pentru cei mici. Dar cum pe investitori nu prea îi interesează aceste aspecte, ne aşteptăm ca şi pe viitor numeroase zone considerate spaţiu verde de către cetăţenii de rând, să piardă lupta cu dezvoltarea imobiliară. Singura soluţie pentru constănţeni, la ora actuală, o reprezintă acţiunea în justiţie pentru anularea Planurilor Urbanistice Zonale realizate pentru terenurile cu spaţiu verde din jurul blocurilor.Singura soluţie pentru constănţeni, la ora actuală, o reprezintă acţiunea în justiţie pentru anularea Planurilor Urbanistice Zonale realizate pentru terenurile cu spaţiu verde din jurul blocurilor.

Mai nou, în plin sezon al promisiunilor că nu se va mai construi pe spaţiul verde din oraş, administraţia locală şi Agenţia pentru Protecţia Mediului au aprobat să fie tăiaţi 12 arbori de pe strada Soveja (6 platani, 4 tei şi 2 frasini) pentru a se putea construi în zonă un sens giratoriu care să fluidizeze traficul şi să se permită astfel  accesul mai uşor spre parcarea mall-ului din Parcul Tăbăcăriei. Acceptul APM a fost dat anul trecut, pe data de 23 noiembrie, condiţia pusă de această instituţie fiind, aşa cum prevede şi legea, plantarea a 5 noi copaci pentru fiecare arbore tăiat.

În final să mai spunem că Primăria Constanţa are aprobată, încă din 2015, o „sumă generoasă ” pentru elaborarea Registrului spaţiilor verzi, însă la prima licitaţie organizată nu s-a prezentat nicio firmă interesată să realizeze această acţiune, fapt pentru care urmează să fie organizată o nouă licitaţie, astfel încât până la încheierea mandatului actualului Consiliu Local, să existe un contract pentru realizarea Registrului spaţiilor verzi, afirmă viceprimarul Decebal Făgădău.

Însă, dacă nici în acest an nu vom avea un Registru şi o inventariere corectă a spaţiilor verzi din municipiul Constanţa, construcţiile de beton pe aceste terenuri vor continua să apară şi pe viitor, iar suprafaţa de spaţiu verde va continua să se reducă, în timp ce Constanţa se va transforma într-un oraş tot mai gri.