UPDATE – Tiberiu Nițu, audiat la DNA
Publicat de , 9 februarie 2016, 08:36 / actualizat: 9 februarie 2016, 10:28
Pus sub urmărire penală de către procurorii anticorupție pentru complicitate la abuz în serviciu, fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu s-a declarat nevinovat, la ieșirea de la audierile de la DNA.
Nițu spune că nu a cerut niciodată coloană oficială, ci s-a bucurat doar de un anumit grad de protecție, proporțional cu riscurile la care îl supuneau exercitarea funcției.
Tiberiu Nițu a fost audiat în dosarul numit generic „Girofarul”, în care fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea este suspectat de abuz în serviciu pentru folosirea excesivă a coloanelor oficiale.
Marți dimineața, la ieșirea de la DNA, șoferul lui Nițu a acroșat un autoturism, în încercarea de a scăpa de întrebările jurnaliștilor.
UPDATE – Comunicatul DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul:
NIȚU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.
De menționat este faptul că, oricum, şi fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcţiei, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.
Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La data de 03.07.2015, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București.
Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.
În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.
Astfel, în aceste situaţii, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.
În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.
Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliției rutiere Preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.
Același act normativ prevede, în dispoziţiile art. 223 alin. 3, că miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.
În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.
În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.
Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptăţite să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români.
Suspectului Nițu Tiberiu-Mihail i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
