Jurnalistul Dan Andronic şi omul de afaceri Remus Truică au fost reţinuţi de DNA

Publicat de , 10 decembrie 2015, 08:24 / actualizat: 10 decembrie 2015, 10:44

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 09.12.2015 și 10.12.2015, a următorilor inculpaţi:

TRUICĂ REMUS, om de afaceri la data faptelor şi în prezent, pentru comiterea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat,
– trafic de influenţă
– spălare a banilor
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave
– dare de mită,

ROȘU ROBERT MIHĂIŢĂ, avocat partener în cadrul unei case de avocatură, pentru comiterea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat,
– trafic de influenţă,
– complicitate la spălarea banilor,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave,

ANDRONIC DAN CĂTĂLIN, consultant politic, jurnalist, pentru comiterea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării;
– complicitate la trafic de influenţă,

MARCOVICI MARIUS ANDREI, administrator al unei societăți comerciale, consilier pentru comiterea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat,
– complicitate la trafic de influenţă,
– spălarea banilor,

MATEESCU LUCIAN CLAUDIU, pentru comiterea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării
– complicitate la trafic de influenţă,

Din ordonanța întocmită de procurori a rezultat că există date şi probe potrivit cărora :

Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus, Roșu Robert Mihăiţă și alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.

Inculpații Andronic Dan, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian au aderat la grupul infracţional: primii doi în anul 2007, ultimul în anul 2011.

De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup.

De asemenea, membrii grupului au păstrat în permanenţă contactul cu persoana cumpărătoare de influenţă, dându-i de fiecare dată asigurări asupra succesului demersului infracţional.

Rolul inculpatului Truică Remus în cadrul grupului a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei.

Pe de altă parte, inculpatul Truică Remus a prezentat „afacerea” celorlalți membri ai grupului, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor pe care persoana interesată le revendica în mod nelegal.

De asemenea, a acţionat ca mandatar al unei societăți comerciale în actele întocmite cu cumpărătorul de influență, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu aceştia în interesul grupului, a discutat cu inculpatul Roşu Robert, avocat, pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate, s-a prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influență, a discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.

În acest context, începând cu anul 2006 i-a promis cumpărătorului de influență că poate să îi recupereze averea revendicată nelegal, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel (consilier al primului ministru, serviciile unei firme de avocatură de top, prin care influenţa poate ajunge chiar la ÎCCJ), cerând în schimb o parte considerabilă din această avere, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut.

În realizarea scopului grupului, inculpatul Truică Remus împreună cu ceilalţi membrii a grupului şi cu cumpărătorul de influenţă au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii.

Contractul a fost încheiat între cumpărătorul de influenţă şi o societate comercială reprezentată de Truică Remus.

În concret, acest contract redactat de inculpatul Roşu Robert prevede că persoana cumpătătoare de influență, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa”, teren în suprafaţă de 28,63 ha).

Societatea comercială reprezentată de Truică Remus se obligă să plătească, în anumite condiţii, o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire.

Ulterior, ca urmare a acestui act, inculpatul Truică Remus a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei bunurilor retrocedate.

Printre bunurile pretinse cumpărătorul de influență s-a numărat şi Ferma Băneasa pentru care a depus o notificare în anul 2002, fără ca până la preluarea „afacerii” de către acest grup infracțional să se primească vreun răspuns.

În cursul anului 2008, ca urmare a notificării susmenţionate având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, inculpatul Truică Remus, a acționat în aşa fel încât, prin intermediul unor persoane, să îi determine pe membrii consiliului de administraţie al institutului să aprobe, în mod vădit nelegal, solicitarea cumpărătorului de influență. Ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat un protocol de predare – preluare.

Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii.

Prin această activitate infracțională s-a cauzat un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru cumpărătorul de influență, Truică Remus şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Pentru a obţine acest bun imobil, Truică Remus l-a convins pe directorul institutului să sprijine această solicitare, deşi documentaţia depusă era incompletă, expertiza era efectuată formal, oferindu-i în schimb foloase necuvenite constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane.

Inculpaților TRUICĂ REMUS, ROȘU ROBERT MIHĂIŢĂ, ANDRONIC DAN CĂTĂLIN, MARCOVICI MARIUS ANDREI și MATEESCU LUCIAN CLAUDIU li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentați, la data de 10 decembrie 2015, la Curtea de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.