Sindicatele reacţionează dur la îngheţarea salariului minim garantat

Publicat de , 7 decembrie 2015, 16:23

Ministrul de Finanțe, Anca Dragu Paliu a anunţat, oficial, că salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi a mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră.

„Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat ministrul Finanţelor vineri seara.

Anca Dragu a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“.

Liderii marilor confederaţii sindicale au reacţionat printr-o scrisoare deschisă adresată, luni după-amiaza, premierului Dacian Ciloş. Aceştia cer convocarea de urgenţă a Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, cu două subiecte pe ordinea de zi: stabilirea salariului minim garantat în plată şi Bugetul de stat pentru 2016.

Scrisoarea este semnată de Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel Alfa, Leonard Bărăscu, CNSLR Frăţia, Dumitru Costin, lider BNS, Iacob Baciu, CSDR şi Ion Popescu, CSN Meridian.

Redăm, mai jos, integral, Scrisoarea deschisă adresată prim-ministrului:

Domnule Prim Ministru Dacian CIOLOŞ,

Confederaţiile Sindicale semnatare, în numele membrilor lor, au aflat cu surprindere declaraţia ministrului finanţelor publice, de îngheţare a salariului minim garantat în plata de la 1 ianuarie 2016, fac următoarele precizări:

 Creşterea economică trebuie să fie distribuită echitabil tuturor.
Acest lucru nu se reflectă în măsurile adoptate prin Codul fiscal, care avantajează numai deţinătorii de capital sau pe cei cu venituri mari. De reducerea cu cinci procente a contribuţiei la bugetului de asigurări sociale au beneficiat exclusiv patronii;

 Facilităţi fiscale prevăzute pentru angajatori, aplicabile începând cu 2017, au fost de curând devansate pentru 1 ianuarie 2016 şi nimeni nu s-a plâns că nu pot fi suportate de buget şi că nu se cunosc consecinţele lor, iar guvernul condus de d-voastră nu a cerut amânarea lor până la o analiză de impact ;

 Ponderea salariilor în PIB a scăzut îngrijorător, situându-se la numai 31%, cea mai mică din cele 28 de ţări membre ale UE. La acest lucru a contribuit substanţial şi desfiinţarea mecanismului de distribuire echitabilă prin negocieri colective la nivel de unitate, sector şi naţional prin legea 62/2011, precum şi lipsa interesului clasei politice de a repune în funcţie acest mecanism, în ciuda angajamentelor repetate, iar guvernul d-voastră nu a făcut din acest mecanism o prioritate;

 Raportorul special al ONU a subliniat recent că cetăţenii români sunt cei mai săraci din spaţiul UE. Acesta atrage atenţia asupra societăţii profund divizate, cu peste 40% din populaţie aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar 29% (aproape o treime din populaţie) fiind afectaţi de lipsuri extreme, un procent care este de trei ori mai mare decât media europeană. Această situaţie este determinată atât de măsuri politicianiste, lipsa unor venituri salariale adecvate, dar mai ales de aplicarea vestitei „cote unice” care adânceşte diferenţele dintre cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari, împovărând micul contribuabil;

 Fenomenul sărăciei în România, ar trebui aşadar să fie problema numărul unu pe agenda guvernanţilor şi prioritatea absolută a politicilor publice. Din păcate este considerat un fenomen marginal, iar eforturile şi resursele instituţionale se îndreaptă mai curând spre cosmetizarea realităţii şi culpabilizarea categoriilor defavorizate, decât spre reducerea discrepanţelor şi inegalităţii sociale. Nici miniştrii, nici parlamentarii, nici dumneavoastră, domnule Prim Ministru, nu vorbiţi despre această problema extrem de serioasă. A ignoră o asemenea problema nu duce la dispariţia să, ci o agravează. Nu am văzut îngrijorarea nimănui asupra faptului că din 4,3 milioane de lucrători înregistraţi oficial, 2 milioane sunt la nivelul salariului minim garantat în plata sau asupra faptului că, oficial, evaziunea fiscală pe piaţă muncii este de 14,6% din PIB, adică la nivelul a jumătate din bugetul naţional încasat. Repetăm: evaziunea fiscală pe piaţă muncii este jumătate din bugetul naţional încasat;

 Atunci când s-au făcut creşteri salariale ale înalţilor demnitari, cărora le-a crescut salariul efectiv cu 300% de la 1 august 2015, fără nici o baza legală, nici un politician nu a ieşit public să îşi arate îngrijorarea; acelaşi lucru se întâmplă şi cu indemnizaţiile (pensiile) speciale pentru demnitari, iar acum pentru primari, consilieri, etc

 Pentru sectorul bugetar, creşterea salarială a fost realizată, deci nu există nici o justitificarea neaplicării creşterii salariului minim garantat în plata, element inportant în sursă bugetului naţional, care prin îngheţarea să nu ar crea decât o discriminare între sectorul economic şi sectorul bugetar.

Domnule Prim Ministru,
Aţi ajuns în funcţie pe ideea unei nou tip de guvernare, deschis dialogului social.
Nu credem că printr-o decizie administrativă nejustificată şi care nu ţine de competenţele ministrului de finanţe, ci ale ministerului muncii, fără utilizarea prevederilor legale cât şi a instituţiilor legale create special pentru dialogul social.