Dragomir Hurmuzescu – o figură proeminentă în galeria pionierilor științei românești
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 noiembrie 2015, 10:00
Radio Romania Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg Romania- 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultură sau știință care au marcat dezvoltarea lumii prin relizările lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Dragomir Hurmuzescu.
Anul acesta am aniversat 150 de ani de la nașterea acestui mare savant: fondatorul învățământului electrotehnic din România, părintele radiofoniei românești și fondatorul Academiei de Științe din România- Dragomir Hurmuzescu. De aceea, în toată țara, perioada 13 februarie-13 martie a fost numită Luna Dragomir Hurmuzescu.
Remarcabilul fizician, inventator și profesor, Dragomir Hurmuzescu, s-a născut la 13 martie 1865, în familia unui funcționar modest la poștă. Și-a făcut studiile în Capitală, apoi, dupa ce a absolvit secția de matematică-fizică a Universității București, a plecat pentru doctorat la Sorbona.
În această perioadă, Hurmuzescu a avut ocazia să cunoască personalităţi ale fizicii europene – Joseph Bertrand, Louis Pointcare şi Gabriel Lippman.
În 1890, după ce a obţinut licenţa în ştiinţe fizice ca şef de promoţie, românul a fost primit să lucreze la laboratorul de cercetări al lui Lippman. Înconjurat de o echipă specializată şi îndrumat de profesorul său, cercetătorul român a descoperit, în această perioadă petrecută la Paris, dielectrina – un izolant folosit în construcţia electroscoapelor, dinamul cu voltaj mare şi electroscopul Hurmuzescu – aparatul a fost folosit de soţii Curie în 1899 în primele lor experienţe asupra radiului. În 1903, Henri Becquerel a utilizat electroscopul Hurmuzescu în cercetări de radioactivitate, distinse cu Premiul Nobel.
