De ce a fost condamnat Nicuşor Constantinescu la închisoare CU EXECUTARE

Publicat de Bogdan Comșa, 28 octombrie 2015, 11:08 / actualizat: 28 octombrie 2015, 20:14

Ambiţia de a evacua clădirea Centrului Militar Zonal Constanţa l-a costat pe Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, o condamnare la închisoare cu executare.

Sentinţa a fost anunţată, miercuri, de Tribunalul Constanţa, care a decis că Nicuşor Constantinescu trebuie să stea după gratii 3 ani şi 6 luni, pentru abuz în serviciu în formă continuată.

În plus, Constantinescu nu mai are dreptul, timp de 5 ani după executarea pedepsei, de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, sau să exercite orice funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Judecătorii au decis scăderea din cuantumul pedepsei a perioadei de aproape 3 luni, cât Nicuşor Constantinescu a fost în arest preventiv şi arest la domiciliu. Totodată, acesta a fost condamnat să plătească MApN 72 de mii de lei şi 8 mii de lei cheltuieli de judecată.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

Totul a început în 2009, când Nicuşor Constantinescu, aflat la apogeul puterii, a început să se comporte ca un voievod medieval care asediază o cetate vecină nesupusă.

Preşedintele Consiliului Judeţean îşi dorea sediul Centrului Militar Zonal Constanţa şi, pentru a-i convinge pe ocupanţi să plece, a apelat la măsuri dintre cele mai josnice. De exemplu, a lăsat clădirea fără apă la toalete, în mijlocul verii.

În plus, Consiliul Judeţean Constanța, la presiunea lui Constantinescu, a tăiat finanţarea Centrului Militar, sau a dat bani cu ţârâita pentru cheltuielile curente, deşi avea obligaţia legală să asigure bugetul instituţiei.

Astfel, CJ Constanţa a încetat finanţarea achiziţionării unor materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecţie tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico–sanitare.

Tot din anul 2009, nu au mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate.

În aceeași perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa a adoptat două hotărâri prin care s-a dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate, ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În anul 2010, a fost reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor.

Deşi sediul a suferit deteriorări importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat efectuarea reparaţiilor urgente, Consiliul Judeţean a refuzat să dea curs acestei solicitări.

În același an, Constantinescu a dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza sediului a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se aflau armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate.

Din cauza acestor acțiuni, angajații Centrului Militar Zonal au fost nevoiţi să-şi procure singuri şi pe cheltuiala lor materialele necesare desfăşurării activităţii, fiind nevoiţi să se deplaseze în interes de serviciu cu autoturismele proprii.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost, astfel, serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea, de către inculpat, a contractelor prin care acestea erau asigurate.

În scurt timp, Centrul Militar Zonal a înregistrat debite importante la furnizorii de utilităţi, care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Acţiunile preşedintelui suspendat al CJ Constanţa au prejudiciat Ministerul Apărării Naţionale cu aproximativ 60 de mii de lei.