Proces privind restanțele salariale pierdut de magistrați la CEDO
Decizia judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este definitivă.
Publicat de Adina Sîrbu, 22 octombrie 2026, 15:30
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători şi foşti judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătoreşti prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferenţele de remuneraţie, informează CEDO joi, într-un comunicat de presă.
În cauza Puşcaşu şi alţii împotriva României, Curtea a considerat că, în pofida duratei semnificative a întârzierilor, neexecutarea integrală a hotărârilor nu a adus atingere esenţei dreptului reclamanţilor de a obţine executarea acestora şi nu le-a impus o sarcină individuală excesivă.
Printr-o decizie de Cameră din 13 octombrie 2026, pronunţată în cauza Puşcaşu şi alţii contra României (cererile nr. 2598/24, 2721/24, 11485/24, 13549/24 şi 13550/24), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită într-un complet de 7 judecători, a respins, în unanimitate, cererile ca fiind vădit neîntemeiate, iar decizia este definitivă, conform comunicatului de presă.
În motivare, judecătorii CEDO arată că statul poate continua reeșalonarea plăților salariale pe care le are de achitat, fără ca reeșalonarea să însemne încălcarea Convenției europene privind condițiile economice.
Judecătorii CEDO recunosc că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite prin hotărâre judecătorească, dar admit că reeșalonarea s-a făcut prin acte normative previzibile și că sumele erau foarte mari, iar situația economică impunea reeșalonarea. Totodată, CEDO spune că nu doar eșalonarea, ci și reeșalonarea și chiar neplata ratelor nu înseamnă încălcarea Convenției în condițiile economice ale României.
CEDO observă că judecătorii au participat, de-a lungul vremii, prin deciziile luate, la stabilirea unor chestiuni legate de salarizarea lor, fapt care îi face susceptibili de conflict de interese.
Totodată, Curtea spune expres că instanțele și-au depășit atribuțiile, politica bugetară și economică fiind atributul exclusiv al Legislativului si Executivului.
În acest sens, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere.
De precizat că cei cinci judecători cereau sume între 60.000 și peste 500.000 de euro de persoană. CEDO transmite că sumele acestea sunt substanțiale, dar veniturile anuale ale acestor judecători sunt oricum mai mari decât ale altor funcționari din România. Și atunci Curtea nu poate trage concluzia că reclamanții ar face parte dintr-un grup vulnerabil, că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate i-ar fi privat de un mijloc de trai indispensabil.
Decizia vine într-un moment în care statul român ar trebui să le plătească magistraților peste 2 miliarde de euro din restanțele salariale. La acestea se adaugă foarte multe categorii profesionale care au câștigat în instanță, definitiv și irevocabil, drepturi salariale, însă ele nu au fost deocamdată plătite, iar în unele cazuri nici nu au fost eșalonate.
România a mai avut un litigiu asemănător în urmă cu 14 ani și și atunci CEDO a stabilit că nu au fost încălcate prevederile convenției de la CEDO. Este vorba despre neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul român a fost obligat să plătească reclamanților, fie că vorbim de judecători, foști judecători, profesori sau alte categorii profesionale, diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii profesionale.
Sursă: TVR Info
