AUDIO | Digul de la Carasuhat va fi refăcut pentru reluarea agriculturii

Până la intervenția din teren, mai sunt însă de parcurs câteva etape pregătitoare.

Publicat de Doina Sirbu, 16 octombrie 2026, 10:52

Autoritățile pregătesc închiderea breșei din dig prin care apa a inundat, în 2023, mai multe terenuri agricole din incinta Carasuhat, din Delta Dunării, parțial renaturată printr-un proiect european. Firmele care au terenurile în concesiune au obținut în instanță refacerea digului pentru a le putea cultiva din nou. Guvernatorul Deltei, Florin Stăneață, spune că ar vrea să păstreze apa în zonă, doar că hotărârea definitivă trebuie executată. O soluție pentru renaturare depinde, explică el, de clarificarea situației terenurilor și a despăgubirilor cerute de fermieri.

„Este o decizie care vine, într-un fel sau altul, în contradicție cu ceea ce ne dorim de fapt. Nu vrem să punem dopul, vrem să lăsăm zona renaturată. Însă, din păcate, lucrurile nu sunt la buna noastră voință, ci țin de punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive, prin care am fost obligați, atât noi, cât și Consiliul Local Mahmudia, să punem acel dop care să astupe acea breșă care permite intrarea apei în incinta Carasuhat. Riscând consecințe destul de grave ca urmare a nepunerii în aplicare a acestei hotărâri judecătorești, împreună cu cei de la Consiliul Local Mahmudia, am luat decizia să inițiem procedurile în vederea demarării acestei acțiuni de punere a dopului. Dacă, între timp, avem și alte decizii de altă natură, care să schimbe situația, vă dați seama că ar fi o mare bucurie pentru noi să oprim acest proces, însă, deocamdată, ne aflăm în faza în care trebuie să punem în aplicare hotărârea judecătorească definitivă.”

Potrivit guvernatorului, firmele au cerut penalități de 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Până la intervenția din teren, mai sunt însă de parcurs câteva etape pregătitoare.

„Se desfășoară o procedură de achiziție, se elaborează o expertiză, o documentație care vizează proiectul tehnic și după ce avem această documentație finalizată, abia atunci putem scoate la licitație și faza de execuție. Deocamdată, ne aflăm doar în faza de atribuire pe partea de proiect tehnic. Lucrarea de închidere a acelei breșe nu este chiar o lucrare de o foarte mare anvergură, motiv pentru care credem că lucrurile se vor mișca destul de repede și documentația aferentă construcției respective și execuția să nu se desfășoare pe un termen, să zicem, mai lung de 6 luni.”

Există finanțări europene care ar putea susține un proiect prin care terenurile inundate în 2023 să rămână parte din zona umedă, spune Florin Stăneață. Rămâne însă de stabilit cine suportă despăgubirile cerute de fermieri și în ce condiții terenurile ar putea primi o altă destinație.

„Există posibilități de finanțare cu fonduri europene. Bineînțeles, toată lumea ar fi încântată să finanțeze o astfel de lucrare, însă până la finanțare, e de clarificat regimul juridic al terenului și stabilită sarcina despăgubirilor, pentru că niciun proiect european nu poate veni să finanțeze despăgubirile pe care, la acest moment, fermierii le cer ca urmare a producerii incidentului și a subvențiilor pe care aceștia nu le-au mai putut primi.”

Procedurile pentru închiderea breșei merg înainte, deși comunitatea din Mahmudia și WWF România cer păstrarea zonei umede. Apelul lor este susținut de peste 10.000 de oameni care au semnat petiția lansată de organizația de mediu. O soluție ar putea veni de la guvern prin preluarea terenurilor de către stat, precizează guvernatorul.

„Da, ar exista posibilitatea de trecere a acestui teren din proprietatea Consiliului Județean Tulcea în proprietatea statului român. Acest teren poate deveni un teren public de interes național, care să poată fi supus reconstrucției ecologice, însă acest lucru presupune o asumare a statului român dintr-o hotărâre de guvern, cu acordarea unor despăgubiri legate de exproprierea terenului.”

Redactor: Andreea Dorobăț