ÎCCJ: Restanțele salariale de un miliard de euro către magistrați pot fi stinse prin plată sau titluri de valoare

Miza procesului câștigat de ÎCCJ împotriva Guvernului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 octombrie 2026, 17:03

Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie susţin că statul poate să achite restanţele către judecători, care se ridică la aproximativ 1 miliard de euro, fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat definitiv joi procesul pe care l-a deschis împotriva Guvernului şi Ministerului Finanţelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistraţi, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei (1 miliard de euro).

Guvernul şi Ministerul de Finanţe au termen 10 zile să pună în executare această decizie, altfel vor achita penalităţi 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„Modalităţile de stingere a obligaţiilor bugetare pe care statul le are faţă de terţi sunt multiple. Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulaţie, cu o scadenţă la un anumit moment dat. Pot să existe diferite modalităţi, astfel încât debitul general cu care este în dinamică, cuprinzând debitul principal şi accesoriile, şi vreau să vă spun că pentru situaţia unor debite care au vechime de 5 ani, adică ultima tranşă, conform ordonanţelor de urgenţă adoptate, inclusiv cea din ianuarie de Guvernul Bolojan, are accesorii faţă de debitul principal raportat aproape la 68%, care continuă. Şi, atunci, aceste mecanisme sunt prevăzute atât de Codul fiscal, cât şi de Legea 500/2002. Nu este căderea noastră să stabilim modalităţile, aici este aprecierea Executivului. Esenţial este ca hotărârea judecătorească să fie respectată”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar.

Instanţa supremă acuză Guvernul Bolojan că a avut o conduită „ostentativă” prin neplata drepturilor salariale către judecători.

„Statul nu poate recunoaşte existenţa unei datorii prin propriile acte normative şi, în acelaşi timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigenţelor legalităţii, securităţii raporturilor juridice şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive. (…) Înalta Curte subliniază că respectarea Constituţiei, a legii şi a hotărârilor judecătoreşti definitive nu este condiţionată de voinţa politică a Guvernului, de priorităţile conjuncturale ale puterii executive sau de opţiunile sale privind distribuirea resurselor publice”, a transmis Alistar.

Conform ÎCCJ, executarea hotărârilor judecătoreşti nu reprezintă o concesie făcută de Guvern şi nici un beneficiu acordat discreţionar unor categorii profesionale, ci constituie o obligaţie juridică inerentă statului de drept şi o garanţie efectivă a drepturilor recunoscute cetăţenilor.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Instanţa supremă susţine că datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaţionale au solicitat în instanţele de judecată recunoaşterea unor drepturi salariale, dintre care 6.817 sunt magistraţi.

Sursă: Agerpres