Ceremonie de comemorare a victimelor Holocaustului din România

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ''Elie Wiesel'.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 octombrie 2026, 15:56

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” a organizat vineri, la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, ceremonia anuală de comemorare.

Cu acest prilej, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a evidențiat că statul român trebuie să își asume ”responsabilitatea istorică” pentru faptele de atunci.

”Iată-ne astăzi într-un loc al tăcerii și al neuitării. Suntem aici pentru a aduce un omagiu celor ale căror vieți au fost frânte din cauza urii și discriminării, din comportamente primitive și necivilizate. Anul acesta se împlinesc 85 de ani de la începutul deportărilor dramatice ale evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria. Privind în urmă, istoria ne obligă la o luciditate dureroasă, pentru că nu putem vorbi despre trecut doar în termeni abstracți, ci cu asumare deplină. În numele Senatului României, exprim compasiune și sincere regrete pentru suferințele aduse concetățenilor noștri evrei în acei ani întunecați. Statul român trebuie să își recunoască și să își asume responsabilitatea istorică pentru faptele de atunci”, a afirmat Abrudean.

Mesajul președintelui Nicușor Dan a fost transmis de consilierul de stat Cristian Roșu, în care șeful statului subliniază că recursul la memorie și la istorie este crucial pentru a înțelege cum au fost posibile crimele și atrocitățile care s-au petrecut pe teritoriul țării noastre cu concursul autorităților statului român și cu complicitatea celor care au rămas indiferenți.

”Aducem astăzi un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din România, evrei și romi, dar și celor provenind din alte etnii, cetățeni români, care au pierdut din cauza unor ideologii și politici totalitare. Recursul la memorie și la istorie este crucial pentru a înțelege cum au fost posibile crimele și atrocitățile care s-au petrecut pe teritoriul țării noastre cu concursul autorităților statului român și cu complicitatea celor care au rămas indiferenți, neavând curajul să se revolte împotriva violenței și nedreptății la care erau supuși semenii lor. Din fericire există martori, supraviețuitorii Holocaustului, există mărturii care ne aduc mai aproape de adevărul istoric, ajutându-ne să reflectăm cu onestitate asupra acesteia. Este important să conștientizăm că, pe lângă Holocaustul la nivel european, fenomen care a dus la persecutarea și exterminarea a aproximativ șase milioane de evrei și romi, a existat, din păcate, și Holocaustul din România cu istoria, victimele, supraviețuitorii și responsabilii săi”, a arătat șeful statului.

Și premierul Ilie Bolojan a transmis că, indiferent de etnie, religie sau origine, fiecare om trebuie să se poată simți în siguranță și să fie tratat cu respect.

”Ziua de 9 octombrie ne amintește de unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria României. Deportările de acum 85 de ani nu au apărut din senin. Ele au fost rezultatul unui proces în care propaganda, antisemitismul și discursul instigator la ură au fost cultivate și, treptat, normalizate. Astăzi, ne gândim la toți cei care au suferit, au fost umiliți, persecutați și uciși din cauza etniei lor. Holocaustul din România arată până unde poate ajunge o societate atunci când prejudecata și ura ajung să fie acceptate, iar demnitatea umană este ignorată”, a afirmat prim-ministrul, conform mesajului prezentat de secretarul de stat Dragoș Hotea.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la ceremonie că acest moment întunecat al istoriei României nu trebuie să rămână un simplu subiect de cercetare academică, ci o lecție vie, predată în școli, explicată la Televiziunea publică și în mass-media, ca partea unei politici capabile să ne vindece de tentația ignoranței și a negaționismului.

”Comemorarea de astăzi este un angajament reînnoit că vom fi neobosiți în a combate acești demoni vechi – ura, intoleranța, dezumanizarea -, indiferent față de cine sunt folosiți. Nu avem voie să lăsăm ura să infesteze mintea generațiilor și viitorul societății. Nimic nu poate justifica iresponsabilitatea de a privi în altă parte atunci când demnitatea umană este călcată în picioare”, a declarat Țoiu.

La rândul lor, Mariana Buceanu Costache (Agenția Națională pentru Romi) și Ovidiu Bănescu, vicepreședintele Federației Comunităților Evreiești din România, au evidențiat importanța păstrării memoriei victimelor Holocaustului nu doar ”privind spre trecut, ci construind prin educație și prin instituții democratice puternice o societate în care asemenea tragedii să nu mai fie posibile”.

Adjunctul șefului misiunii la Ambasada Statelor Unite din București, David Galbraith, a arătat că, ”așa cum a afirmat secretarul Rubio, nu poate exista niciun compromis cu antisemitismul”.

”Acest flagel trebuie confruntat și învins. În fiecare an, rămân tot mai puțini supraviețuitori care să-și spună poveștile. Aceasta face confruntarea cu antisemitismul și predarea adevărului despre Holocaust să fie și mai urgente. România a demonstrat leadership pe ambele fronturi, dar mai sunt multe de făcut. Astăzi, legea românească impune fiecărui liceu să predea istoria poporului evreu și a Holocaustului și înființează un Muzeu Național de Istorie Evreiască și Holocaust la București”, a evidențiat David Galbraith.

Totodată, șeful adjunct al misiunii din cadrul Ambasadei Israelului la București, Erez Golan, a susținut că ”a înfrunta trecutul cu onestitate nu este un semn de slăbiciune, ci semnul suprem al curajului național”.

”Antisionismul, negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare, este pur și simplu antisemitism, doar rebranduit. A înfrunta trecutul cu onestitate nu este un semn de slăbiciune. Este semnul suprem al curajului național. Este moștenirea dr. Traian Popovici, primarul orașului Cernăuți, care a dovedit că, chiar și în cele mai întunecate ore ale istoriei, conducerea este o alegere. Protejarea vieții evreiești, finalizarea Muzeului Holocaustului și combaterea antisemitismului sunt măsuri pentru România însăși, pentru integritatea sa democratică și forța sa morală. România și-a demonstrat deja curajul recunoscându-și responsabilitatea istorică și suntem încrezători că va da dovadă de aceeași determinare de a-și proteja viitorul, de a onora victimele și de a-i respecta pe supraviețuitori”, a spus Erez Golan.

La ceremonia depunerii de coroane au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităților evreiești și rome și elevi din București.

Potrivit INSHR, în urmă cu 85 de ani, pe 9 octombrie 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate, au fost escortați în Transnistria.

Imaginea de ansamblu a atrocităților vorbește despre: peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană, victime ale regimului Antonescu, care au murit de gloanțe, frig, foame sau boli și 11.000 de romi exterminați în Transnistria de către autoritățile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu.

Dincolo de aceste date și cifre, poveștile de viață ale celor care au fost victime ale lipsei de umanitate, ale indiferenței și ale tăcerii rămân mărturie pentru cei care doresc să cunoască și să înțeleagă istoria recentă, potrivit INSHR.

Sursa / foto Agerpres