DIALOGURI LA ZI | Prof. univ. dr. Luiza Spiru, medic primar geriatrie și gerontologie: Longevitatea nu înseamnă doar să trăim mai mult, ci să ne păstrăm cât mai mult timp capacitatea de a trăi bine

Abordăm subiectul longevității în contextul desfășurării, la Constanța, pe 7 și 8 octombrie, a Stress Congress® 2026, organizat de Fundația Ana Aslan Internațional.

Publicat de Adina Sîrbu, 5 octombrie 2026, 16:09

Longevitatea nu înseamnă câți ani trăim, ci cât de mult trăim sănătoși, activi, cu mintea clară și în deplină capacitate funcțională. Să ne păstrăm vitalitatea, sănătatea creierului și sensul vieții este îndemnul prof. univ. dr. Luiza Spiru, medic primar geriatrie și gerontologie, președinte al Fundației Ana Aslan International.

Despre cei trei piloni ai longevității – un corp puternic, o minte sănătoasă și un motiv pentru care viața merită trăită -, despre prevenție, evaluare personalizată, intervenții validate științific și diferența dintre medicina longevității și promisiunile de marketing, Dana Răduță a discutat, la Radio Constanța, cu prof. univ. dr. Luiza Spiru, una dintre vocile cu experiență îndelungată în cercetarea asociată științelor longevității.

Iată câteva idei valoroase pe care dr. Luiza Spiru le-a exprimat în interviul pentru Radio Constanța:

• Certificatul de naștere spune câți ani avem, însă, organismul  spune cum am trăit acești ani.
• Îmbătrânirea pentru fiecare dintre noi este rezultatul unei conversații permanente între genele noastre și felul în care trăim.
• Nu o singură zi ne îmbătrânește și nici o singură pastilă nu ne întinerește. Contează acumularea obiceiurilor de viață.
• Cea mai importantă terapie antiaging pe care o avem, astăzi, rămâne prevenția personalizată, care începe la timp.

Științele longevității integrează 25 de discipline medicale, precizează dr. Luiza Spiru. Este un domeniu multidisciplinar, în care se întâlnesc medicina internă, cardiologia, endocrinologia, neurologia, medicina sportivă, nutriția, genetica, imagistica, sănătatea mintală și alte discipline relevante pentru fiecare pacient.

Valoarea acestei abordări multidisciplinare constă în capacitatea de a integra informația și de a o transforma într-un plan medical personalizat, explică medicul. Nu există, prin urmare, un protocol universal al longevității. Există oameni diferiți, cu profiluri biologice diferite, cu obiceiuri diferite de viață și riscuri specifice asociate.

Tehnologia și inteligența artificială sunt instrumente care pot susține analiza medicală integrată și pot contribui la personalizarea evaluării, însă nu înlocuiesc relația medic-pacient, mai spune dr. Luiza Spiru.

Dialogul pe tema longevității are loc în contextul în care, pe 7 și 8 octombrie, în Constanța, are loc Stress Congress® 2026, ediția a IX-a, un eveniment internațional dedicat relației dintre creier, inimă și longevitatea sănătoasă, organizat de Fundația Ana Aslan Internațional.

Cele două zile de dezbateri reunesc specialiști din cardiologie, neurologie, geriatrie, endocrinologie, psihiatrie, medicină preventivă și sănătate digitală.

Fiecare panel aduce în prim plan teme actuale: de la stresul ca factor de îmbătrânire, la reziliența biologică, longevitatea metabolică și rolul tehnologiei în medicina viitorului.

Interviul integral cu dr. Luiza Spiru poate fi ascultat aici.

Redactor: Dana Răduță