Ilie Bolojan: Greva angajaților din Sănătate s-a bazat pe minciună și dezinformare legat de proiectul Legii salarizării
El a subliniat că, dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechității în proiectul promovat de Ministerul Muncii, o bună parte din salarii ar trebui să crească.
Publicat de Doina Sirbu, 29 iulie 2026, 07:28
Greva angajaților din sistemul public de Sănătate s-a bazat pe minciună și dezinformare, legat de proiectul noii Legi a salarizării, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți seară, la Palatul Victoria, la finalul ședinței extraordinare de guvern.
‘Legat de greva din sistemul de Sănătate, în primul rând îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de Sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă Legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez, încă o dată, dacă s-ar adopta această lege niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul Muncii ‘, a spus Ilie Bolojan.
El a subliniat că, dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechității în proiectul promovat de Ministerul Muncii, o bună parte din salarii ar trebui să crească.
‘În mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase’, a declarat Bolojan.
Pe de altă parte, el a explicat că Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce și niște provocări, care nu pot fi ocolite.
‘Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților; având asigurate cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate (…) O dată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli’, a afirmat Bolojan.
El a subliniat că anumite spitale vor trebui să-și regândească oferta.
‘Spitalele care au adresabilitate (…) vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației’, a explicat Bolojan.
Acesta a dat ca exemplu creșterea numărului de paturi de paliație.
‘Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor’, a evidențiat Bolojan.
Sursă: AGERPRES
