CONSTANȚA: Meșterul popular Epșen Memet va lua parte la proiectul cultural „Școala de vară – ateliere de confecționat podoabe tradiționale”
Proiectul cultural „Școala de vară – ateliere de confecționat podoabe tradiționale” este organizat la Muzeul de Artă Populară din Constanța.
Publicat de Doina Sirbu, 3 iulie 2026, 15:02
Muzeul de Artă Populară din Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, organizează pe parcursul a șapte zile, între 6 și 12 iulie, prima ediție a proiectului cultural „Școala de vară – ateliere de confecționat podoabe tradiționale”.
În cadrul acestui proiect, meșterul popular Epșen Memet, constant colaborator al muzeului, îi va iniția pe copii, dar și pe adulți, în tainele confecționării podoabelor tradiționale românești și tătărești, realizate din mărgele sau croșetate. Atelierele se vor desfășura în intervalul orar 13.00-18.00, pe platoul din fața muzeului, pe grupe de lucru. Înscrierile se fac pe bază de programare la numărul de telefon 0241 61 61 33 și pe e-mail-ul instituției, muzeuetno@yahoo.com. Participanții la atelierele susținute de Epșen Memet își vor putea lua acasă podoabele realizate la muzeu, iar la finalul activității vor primi și o diplomă de participare.
Nelipsite din recuzita portului popular de sărbătoare, podoabele tradiționale aveau rolul de a completa costumul, de a-l individualiza și de a le conferi purtătoarelor un plus de eleganță și frumusețe. Etalate cu prilejul anumitor evenimente, podoabele arătau starea civilă sau evidențiau diferențele social-economice din cadrul unui regiuni sau comunități.
Numele doamnei Epșen Memet a devenit un brand în sine, de când meșterul popular a dus costumele populare decorate și podoabele cusute de mâna sa, peste tot în țară, dar și peste hotare. Împreună cu alţi meşteri populari, Epsen Memet este membră de onoare a Asociației „Cusături Dobrogene”.
În urmă cu mulți ani am descoperit-o într-o lume misterioasă și bogată în simboluri a tătarilor dobrogeni, un artist desăvârșit pentru care bijuteria sau „moșaq” în limba tătară reprezintă mai mult decât o manifestare artistică, fiind o alegere personală a existenței al cărui scop este chiar manifestarea personalității sale. „Mă consider foarte norocoasă că strămoșii mei s-au așezat în Dobrogea, pământul care a devenit casa noastră. Aici nu există diferențe între oameni şi este o atitudine frățească între toate etniile. Aşa e firesc, aşa e obiceiul la noi, în Dobrogea. Eu sunt dobrogeancă tătăroaică, în casă vorbesc limba maternă, dar eu gândesc în româneşte. De când mă ştiu am fost pasionată de produsele realizate manual. Una din mătuşi m-a învăţat să croşetez, atunci era la modă macrameul, alta m-a învăţat să cos şi să tricotez. Pasiunea pentru mărgele a început cu o provocare. În momentul în care s-a creat grupul Şezătoare Constanţa (actualmente Cusături dobrogene) am fost printre primele, care au răspuns prezent, iar de aici a început totul. Vedeam fetele cum se mândreau cu moștenirea lor, multe lucruri frumoase, ii, ștergare, etc. Așa că am început să caut și eu. Văzusem ceva în trecut, dar nu știam de unde să le mai găsesc. Noroc cu mama mea! Le păstrase, obiectele cusute manual și țesute la război, iar pe 1 decembrie 2015 le-am scos pentru prima dată în lume, creând un colț tătăresc în cadrul șezătorii. O altă provocare a fost participarea mea la târguri dedicate obiectelor tradiționale, lucrate manual. Am împodobit un „koșe” un colț cu obiecte lucrare manual cu ștergare, prosoape, batiste colorate cu margini din dantelă, cămăși din in și multe podoabe precum, brățări și coliere din mărgele.”, povestește Epșen Memet. Meșterul artizan Epșen Memet după ce a cunoscut cultura tradițională românească, și-a propus să reînvie tradiția comunității pe care o reprezintă și recuperează țesături vechi tradiționale pe are le folosește drept model. Creează bijuterii brodate după tehnici vechi de lucrat cu acul. Proiectul ei de suflet este să învețe să coasă, încât să reproducă un vechi meșteșug de țesut tătărăsc „șevre”. „Cusătura arată identic și pe față și pe spate. Este cusută pe borangic, cu mătase. Nu se mai face în ziua de astăzi, dar încerc să readuc la viață. Mai am mult de lucru, pentru a putea să fac așa. Nu mai sunt bătrâni care să cunoască, însă sper că, anul viitor voi putea să fac,” spune Epșen Memet.
Confecționează bijuterii cu motive geometrice de profundă încărcătură spirituală „muska” (talisman care te ferește de deochi, care apare în ambele culturi tătară și cea turcă), inspirate din natură sau stilizate, florale ori simboluri religioase. Bijuteriile sunt realizate cu acul din mii și mii de mărgeluțe de sticlă și pietre semiprețioase, perle, cristale, piese textile și elemente metalice. Meșteșugurile au fost cele care ne definesc dintotdeauna, încă din cele mai vechi timpuri. Ele sunt cele care duc mai departe tradiția și obiceiurile, care creează lucruri unice, speciale în toate domeniile. Epșen Memet participă la diverse târguri și expoziții naționale și internaționale, încercând să readucă la viață aceea tradiție a cusutului, a broderiei tătărești, care este complexă, variată și fenomenală.
Redactor: Ghiulșen Ismail-Iusuf / Foto: arhivă personală și arhiva Muzeului de Artă Populară Constanța
