Guvernul a sesizat CCR pentru conflictul constituțional între Executiv și ÎCCJ privind restanțele salariale ale magistraților

Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanţelor salariale din justiţie), instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 iulie 2026, 18:40

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict de natură constituţională apărut între Executiv şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la obligarea acestuia de a plăti drepturile salariale ale magistraților.

Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința de Guvern.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. (…) Puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a spus Bolojan.

„Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanţelor salariale din justiţie), instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, se arată în nota semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reşitnec.

El a susținut că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, act ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

„În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a menționat acesta.

Ministerul de Finanțe, potrivit acestuia, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

„La propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare. O astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite, pentru că dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu i s-au alocat sumele așa cum consideră de cuviință, ar putea obține pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministrului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalități. (…) Practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege, deși neexecutarea atrage niște penalități enorme. (…) De asemenea, sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune ca alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, destul de serios, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să le facă”, a mai explicat Ilie Bolojan.

Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Sursă: Agerpres