Mihai Daraban, la Maritime Business Week: Dunărea poate redefini conectivitatea între Marea Neagră şi Europa Centrală
Joi, ediția a V-a a Maritime Business Week a găzduit panelul dedicat conectivității pe Dunăre.
Publicat de Adina Sîrbu, 18 iunie 2026, 22:20
Dunărea este o autostradă strategică, ce poate redefini conectivitatea între Marea Neagră şi Europa Centrală, a afirmat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Maritime Business Week, organizată joi la Constanţa.
Mihai Daraban a vorbit despre necesitatea unui management unitar al fluviului Dunărea, insuficient pus în valoare pentru transportul de marfă, din cauza unor reglementări din unele state riverane.
„Nu întâmplător este portul Duisburg aici, pentru că portul Duisburg are un volum de marfă de vreo 140 milioane de tone de marfă pe an și aproape 4 milioane de TEU (containere), deci mai mult decât toată Dunărea cu portul Constanța la un loc. Cred că acest lucru vorbește de la sine despre ce înseamnă un port fluvial. Pentru că Duisburgul este un port la Rin și iată că are un volum de marfă considerabil. Dunărea este un fluviu mult mai mare decât Rinul, dar Dunărea nu este pusă în valoare din cauza, pe de o parte, a reglementărilor, dar și a încăpățânării unor țări riverane Dunării, care abordează Dunărea într-un mod mai mult sau mai puțin politic.
Dau exemplul Ungariei care a decretat că Dunărea, pe tronsonul maghiar, este zona de protecție ecologică. Slovacia, Bulgaria nu sunt interesate. Deci, practic, pe Dunăre, doar România, Serbia și Austria sunt interesate. Ca să facem o autostradă est-vest pe Dunăre, credem că va fi nevoie de un management unitar al Dunării, cu presiuni de la Bruxelles și, de ce nu, Duisburg Port Authority să preia managementul, să ne învețe cum se poate manageria un fluviu”, le-a declarat jurnaliștilor președintele CCIR în prima zi a evenimentului.
În cadrul panelului de astăzi, dedicat conectivității pe Dunăre, el a explicat că nu toate statele-membre UE tratează Dunărea ca pe un activ strategic, iar răspunsul european ar putea fi o companie unitară, cu participarea tuturor ţărilor riverane ca acţionari, care să gestioneze infrastructura de transport fluvial şi să înveţe de la modelele de succes, cum este Portul Duisburg.
„Dunărea nu este un simplu fluviu. Este o autostradă strategică ce poate redefini conectivitatea între Marea Neagră şi Europa Centrală. Trebuie să înţelegem că România şi regiunea noastră nu se pot baza exclusiv pe fluxurile energetice dinspre vest. Toate interconexiunile, gaze, electricitate, sunt întrerupte undeva la nivelul Austriei. De aceea, prioritatea noastră este să gestionăm noi înşine oportunităţile acestei regiuni. Turcia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan sunt parteneri logistici şi energetici naturali, iar coridorul Mării Negre trebuie consolidat cu instrumentele pe care noi le putem controla”, a declarat Daraban.
La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a punctat: „Am susţinut ferm înfiinţarea unui Hub European de Securitate Maritimă la Constanţa. Un asemenea hub ar consolida cooperarea dintre instituţiile europene, aliaţii NATO, autorităţile maritime şi actorii privaţi, ar îmbunătăţi supravegherea maritimă, ar proteja infrastructura critică, ar întări capacităţile de securitate cibernetică şi ar contribui la securizarea rutelor de navigaţie prin Marea Neagră”.
CCIR, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA), a organizat, joi, Danube Connectivity Panel, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Maritime Business Week.
