Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, la solicitarea României, după prăbușirea dronei rusești la Galați
56 de țări au denunțat la Organizația Națiunilor Unite comportamentul „inacceptabil" al Rusiei.
Publicat de Adina Sîrbu, 2 iunie 2026, 07:44
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite s-a reunit, luni seară, la cererea României, în cazul dronei militare rusești care s-a prăbușit, săptămâna trecută, peste un bloc de locuințe din Galați.
Ședința Consiliului de Securitate al ONU este prima convocată la solicitarea expresă a României și a avut loc după incidentul de la Galați, unde o dronă încărcată cu explozibil a lovit un bloc de locuințe, provocând rănirea a două persoane și generând reacții ferme din partea autorităților române și a aliaților occidentali.
În cadrul dezbaterilor, mai multe state au atras atenția asupra riscurilor pe care extinderea efectelor războiului din Ucraina le poate avea asupra securității europene și au cerut respectarea dreptului internațional și protejarea populației civile.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu a condamnat ferm luni seară, la sediul Organizația Națiunilor Unite, incidentul de la Galați.
În declarația susținută înaintea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, Oana Țoiu a calificat drept „inacceptabilă” încălcarea spațiului aerian românesc și a afirmat că incidentul este o consecință a tacticilor de escaladare folosite de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit șefei diplomației române, drona care a căzut asupra imobilului din Galați făcea parte dintr-un atac desfășurat pe timpul nopții împotriva Ucrainei.
„Încălcarea de către dronele rusești a spațiului aerian al României și al altor țări din Europa Centrală și de Est a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei din Ucraina și reprezintă o consecință a tacticilor de escaladare urmate de Rusia în lupta sa contra Ucrainei. Acest incident recent a avut un impact direct asupra civililor nevinovați din România. Comportamentul este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să se oprească”, a declarat Oana Țoiu.
56 de țări au denunțat la Organizația Națiunilor Unite comportamentul „inacceptabil” al Rusiei după acest incident. Reprezentanții Letoniei, Danemarcei, Franței și Greciei au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc și au acuzat Rusia că pune în pericol securitatea regională prin acțiunile sale din contextul războiului din Ucraina.
Reprezentanta Letoniei la ONU a subliniat că încălcările spațiului aerian de către Rusia sunt bine documentate și fac parte dintr-un fenomen repetat în regiune. Aceasta a remarcat că este pentru prima dată când Consiliului de Securitate i se solicită să analizeze un incident în care civili dintr-o țară vecină au fost răniți în urma unor acțiuni asociate conflictului din Ucraina.
„Letonia este solidară cu România și condamnă acest incident inacceptabil. Activitățile Rusiei arată că nu dorește să obțină pacea. Retorica și acțiunile sale demonstrează lipsa de considerație față de preocupările de securitate ale vecinilor săi”, a afirmat reprezentanta Letoniei, care a adăugat că atacurile asupra infrastructurii civile și incidentele din afara teritoriului ucrainean reflectă „disperarea” Moscovei și încercarea de a ascunde eșecurile militare de pe front.
Și reprezentantul Danemarcei a transmis un mesaj de susținere pentru România, arătând că încălcările spațiului aerian românesc au devenit tot mai frecvente și „contrastează cu apelurile la pace lansate de statele membre ale ONU. Este clar cine dorește pacea și cine este dispus să prelungească războiul indiferent de costuri”, a declarat reprezentantul danez.
La rândul său, reprezentantul Franței la ONU și-a exprimat „solidaritatea de neclintit și prietenia” față de România, calificând incidentul de la Galați drept o nouă încălcare a dreptului internațional, reafirmând, totodată, angajamentul Parisului și al partenerilor săi pentru obținerea unei păci durabile în Ucraina.
Reprezentanta Grecia a amintit că țara sa avertizase recent asupra riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de incidentele repetate din apropierea frontierelor statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.
Potrivit oficialului grec, România a înregistrat până în prezent 47 de cazuri în care drone sau fragmente de drone au ajuns pe teritoriul său, dar „de această dată, acțiunile nechibzuite ale Rusiei au provocat răniți în rândul civililor români. Grecia condamnă aceste încălcări și sprijină România”, a afirmat reprezentanta Greciei, subliniind că orice încălcare a frontierelor unui stat, fie în spațiul aerian, pe mare sau pe uscat, reprezintă o încălcare gravă a normelor internaționale.
În replică, Rusia a susținut că autoritățile române au fost incoerente, iar declarațiile acestora contradictorii, cu referire la declarația președintelui Nicușor Dan despre o posibilă deviere a dronei prăbușite la Galați de către apărarea aeriană ucraineană.
Rusia a admis că a atacat cu drone vineri orașul ucrainean Reni, dar susține că dacă una dintre dronele sale ar fi lovit acoperișul unui bloc din România pagubele ar fi fost mult mai mari.
Totodată, a avertizat că decizia Bucureștiului de a-l expulza pe consulul Moscovei la Constanța va fi urmată de consecințe.
„Acțiunile neprietenoase ale autorităților române cu siguranță nu vor rămâne fără răspuns. Măsuri specifice vor fi anunțate ulterior”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Consulul rus la Constanța a părăsit România luni, după ce MAE român l-a declarat persona non grata și a decis închiderea consulatului din orașul de la malul mării.
Duminică, președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmentele dronei recuperate la Galați și a afirmat că aparatul este „fără dubiu” de proveniență rusească. „Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripţia în caractere chirilice (…) , iar componentele electronice, sistemele de navigaţie, modulele de comandă, motorul şi elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone GERAN-2 recuperate anterior pe teritoriul României şi identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federaţia Rusă”, a transmis preşedintele.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale a confirmat că este vorba despre o dronă kamikaze de tip Geran-2, de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. Potrivit specialiștilor militari, componentele identificate sunt similare celor descoperite anterior în alte incidente.
„Probele identificate la faţa locului sunt identice din punct de vedere structural şi funcţional cu cele recuperate şi atribuite Federaţiei Ruse în incidentele anterioare la care au fost utilizate UAS de tip GERAN2 (Chilia Veche, judeţul Tulcea – 17.01.2025; Ceatalchioi, judeţul Tulcea – 17.01.2025; Galaţi – 28.02.2025; Grindu, judeţul Tulcea – 13.02.2025; Galaţi – 25.04.2026; Luncaviaţa, judeţul Tulcea – 26.04.2026”, a subliniat Ministerul Apărării Naţionale.
Ţinta a fost identificată iniţial la ora 01.46, în spaţiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera naţională, 10 kilometri est de localitatea Reni, a menționat MApN.
Liderul de la Palatul Cotroceni a anunțat că raportul tehnic complet și concluziile investigației vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, subliniind că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi” și va continua să acţioneze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securităţii la frontiera estică a Alianţei.
La scurt timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru poziția clară exprimată public, după ce a afirmat că drona prăbuşită la Galaţi este de provenienţă rusească.
„Faptele sunt cel mai bun leac pentru minciunile lui Putin şi dovedesc că manipulările Rusiei nu vor reuşi. Ucraina este gata să lucreze îndeaproape pentru a contracara ameninţări comune şi a întări protecţia vieţii, nu numai în ţara noastră”, a scris Zelenski pe X.
