La 40 de zile de la Înviere, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului. Tradiții de „Ispas”

Ziua se mai numește și „Paștele Cailor”, deoarece există credința că doar de Înălțare caii pasc până se satură.

Publicat de Doina Sirbu, 21 mai 2026, 15:39

La 40 de zile de la Înviere, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului. Sărbătoarea cu dată mobilă are loc întotdeauna într-o zi de joi, iar în acest an marele praznic se suprapune peste cel al Sfinților Împărați Constantin și Elena.  În popor, în această zi se sărbătorește „Ispasul”, cunoscut personaj al panteonului românesc despre care se crede că ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer. Deoarece se zice că Ispas ar fi fost un om vesel, este bine ca în această zi toți credincioșii să-i urmeze exemplul.

De Înălțare, femeile înroșesc ouă, la fel ca de Paște. Ouăle vopsite de Înălțare se consumă în familie și se dau de pomană împreună cu pâine, ceapă verde și rachiu, pentru ca sufletele celor „adormiți” să aibă merinde pentru drum, la înălțarea lor la cer.

Dacă până acum creștinii s-au salutat cu tradiționale cuvinte „Hristos a Înviat!”/ „Adevărat a Înviat”, din această zi până la Rusalii, credincioșii își spun când se văd „Hristos S-a Înălțat!”, răspunsul lor fiind „Adevărat S-a Înălțat!”.

Pentru a ține departe spiritele rele, de „Ispas” se culegeau plante și ramuri verzi cu rol de protecție: nuc, alun, paltin și leuștean.

Ziua se mai numește și „Paștele Cailor”, deoarece există credința că doar de Înălțare caii pasc până se satură.

Icoană pe lemn cu tema „Înălțarea Domnului”, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța. Icoana a fost pictată de un meșter anonim, în secolul al XIX-lea, într-un atelier monahal din Muntenia.

Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța