14 mai – Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist.

Publicat de Doina Sirbu, 14 mai 2026, 08:23

Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist, potrivit www.cdep.ro. și Legii nr. 127/2017.

A fost instituită la inițiativa unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorități și neafiliați, prin Legea nr. 127/2017 care stabilește sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autoritățile centrale și locale, dar și de instituțiile de cultură din țară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, ‘au fost arestați de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare și reală libertate exprimată în fața regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creștini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestați peste 10.000 de tineri, anchetați, ulterior condamnați și repartizați în pușcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea’, potrivit www.cdep.ro.

Popunerea legislativă pentru instituire a acestei zile a fost depusă la Parlament la 16 martie 2016. A fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 și de Camera Deputaților, for decizional, la 16 mai 2017. La 30 mai 2017, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Numeroși deținuți politici și-au pierdut viața în închisorile comuniste de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești. Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, la acel moment, președinte al Alianței Civice, și a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecți, constructori, și designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conștiință o istorie falsă”.

Consiliul Europei a declarat, în 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud și din alte temnițe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul orașului Aiud pe locul cunoscut sub numele ‘Râpa Robilor’, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi înfățișează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălțime de 18 metri, o lățime de 6 metri și o lungime de 27 de metri. Numele celor morți au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfințit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deținut al închisorii Aiud.

Sursă: AGERPRES