Declarație Comună a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici

Semnatarii Declarației Comune subliniază că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și reiterează obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-o NATO mai puternică”.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2026, 16:47 / actualizat: 13 mai 2026, 19:51

Liderii statelor din formatul București 9 și ai Aliaților Nordici au reafirmat miercuri, la summitul desfășurat la Palatul Cotroceni, angajamentul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO și pentru creșterea investițiilor în apărare, în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor de securitate atribuite Rusiei.

În Declarația Comună adoptată la finalul reuniunii, participanții au subliniat că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și au reiterat obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

Semnatarii susțin, totodată, o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile, se arată în Declarația comună semnată de liderii prezenți la summitul care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Reuniunea de la Palatul Cotroceni, transmit semnatarii declarației, reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-o NATO mai puternică.

Declarația reflectă, de asemenea, angajamentul de a contribui la apărarea colectivă, uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia.

„Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, se menționează în Declarația comună.

Conform semnatarilor, „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”, iar „NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul estic”, adaugă ei.

Declarația condamnă „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare”.

Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone), semnatarii menținând angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Dreptul mării.

Totodată, sunt salutate „inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica”, adaugă ei.

În document este punctată și extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, aeastă bază fiind esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate, explică semnatarii.

În declarație mai este subliniată importanța inițiativelor UE precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.

„Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se mai transmite în Declarația comună a summitului B9.

În document este abordată și situația din Orientul Mijlociu, iar semnatarii își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

„Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO – UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova. Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, evidențiază semnatarii.

Declarația include însă și o notă separată din partea Ungaria, care a anunțat o „abținere constructivă”, precizând că nu poate susține actuala formulare a documentului drept limbaj convenit și că eventualele decizii viitoare vor aparține viitorului guvern ungar.