SUA și Franța confirmă primele cazuri de hantavirus, la pasageri debarcați de pe nava de croazieră Hondius

Medicul infecționist Cătălin Apostolescu: „Nu este cazul să ne alarmăm, ci doar să fim în alertă”.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 mai 2026, 14:40

Statele Unite şi Franţa confirmă primele două cazuri purtătoare de hantavirus, la persoane debarcate de la bordul navei de croazieră MS Hondius şi care au fost preluate ieri din Tenerife.

În total au fost debarcaţi 94 de pasageri, de 19 naționalități iar astăzi continuă operaţiunea care urmează să se încheie diseară.

Ieri, unul dintre cetățenii francezi a prezentat simptome și a fost testat și confirmat încă din timpul zborului de repatiere. Tot în timpul zborului au fost testaţi şi cei 17 cetăţeni americani. Rezultatul unui test a ieşit pozitiv, iar o altă persoană prezintă simptome. În ambele situaţii, testele vor fi refăcute pentru confirmare.

De asemenea, 4 cazuri de contact, cetăţeni germani, de pe aceeși navă, sunt monitorizate într-o unitate specială de izolare la Spitalul Universitar din Frankfurt, după ce au sosit în cursul nopţii. Nici unul nu are simptome și nu au existat „indicii de boală”, potrivit autorităților medicale, citate de Reuters.

În Tenerife mai sunt aşteptate aeronave pentru preluarea a şase australieni – aterizarea acestuia este prevăzută pentru ora 21.00, ora României, şi o alta penru a lua 18 cetăţeni olandezi.

Pe vas vor rămâne 34 de membri ai echipajului și o echipă medicală, care vor naviga spre Olanda. Aici vor intra în carantină, iar autorităţile vor dezinfecta nava.

Hantavirusurile sunt virusuri transmise de rozătoare, iar tulpina identificată pe navă este hantavirusul Andes, care se poate răspândi de la om la om şi circulă de obicei în Argentina şi Chile. Nava MV Hondius a plecat din Argentina şi transporta în principal pasageri britanici, americani şi spanioli. Trei persoane au murit de la începutul epidemiei – un cuplu olandez şi un cetăţean german, potrivit Reuters.

Ce este hantavirusul

Medicul infecţionist Cătălin Apostolescu de la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti a explicat, luni, 11 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, ce este hantavirusul și ce simptome provoacă infectarea cu acesta.

„Hantavirusul este un virus specific rozătoarelor, ce ne interesează pe noi cel mai mult sunt şoarecii. Prin urina şi prin fecalele acestora, virusul ajunge pe sol, se amestecă cu praful şi poate fi inhalat. În momentul de faţă se cunosc patru tulpini de hantavirus, trei europene, ca o curiozitate, una este numită Dobrava, dintr-o localitate bulgărească, şi care se transmit doar prin metoda pe care v-am spus-o mai devreme, şi mai există şi o tulpină sud-americană, tulpina Andes, la care s-au citat şi până în momentul de faţă câteva cazuri de transmitere interumană. Prin urmare, nu este în momentul de faţă timpul să ne alarmăm, ci doar să fim în alertă”, a explicat medicul.

Simptomele provocate de infectarea cu hantavirus

Medicul a explicat că simptomele provocate de infectarea cu hantavirus variază de la o formă nespecifică, caracteristică tuturor virozelor, cu puţină febră, cu dureri de muşchi, cu dureri de cap, în marea majoritate a formelor.

Însă, potrivit medicului, există şi posibilitatea evoluţiei către forme severe, cum ar fi forma pulmonară, cu insuficienţă respiratorie, care are o mortalitate de 30-40%, şi caracteristică, mai ales pentru tulpinile europene, este febra hemoragică cu sindrom renal, care poate să ducă la insuficienţă renală şi pacientul chiar să aibă nevoie de dializă.

De asemenea, medicul a precizat că deși în România nu au fost raportate până acum persoane care să aibă legătură directă sau indirectă cu focarul de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius, există frecvent cazuri de infecție cu acest virus – cam 10 – 15 cazuri în fiecare an.

„Sunt cazuri sporadice, şi apar la persoane care, fie prin natura profesiei, fie prin hobby-uri, pot să intre în contact cu praful infectat cu urina de şoareci”, a explicat medicul Cătălin Apostolescu.

Doar testare, nu și vaccin

„Există posibilitatea efectuării serologiei de hantavirus, asta o face marea majoritatea a laboratoarelor. La Institutul Matei Balş, noi avem o unitate specială pentru boli cu transmitere înaltă şi care este deja activă şi foarte curând vom putea face şi PCR de hantavirus pentru diagnosticul rapid al infecţiei.

În momentul de faţă, doar măsurile de deratizare sunt cele eficiente. Şi, aşa cum a spus, trebuie să fim în stare de alertă, pentru că orice virus, la un moment dat, poate să facă saltul între specii şi să ne trezim şi cu o posibilă transmitere interumană. Pentru asta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă acest nivel de vigilenţă”, a mai spus medicul.

Vezi și:

TENERIFE: Pasagerii de pe nava afectată de focarul de hantavirus, evacuați spre țările de origine