Papa Leon al XIV-lea – un an de pontificat
Papa Leon al XIV-lea a început în 27 noiembrie 2025 prima sa călătorie apostolică în străinătate, la șase luni de la alegerea în fruntea Bisericii Catolice.
Publicat de Doina Sirbu, 8 mai 2026, 10:27
Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales, în 8 mai 2025, Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea. Este primul papă originar din Statele Unite, dar are dublă cetățenie, deținând-o și pe cea a statului Peru, unde a fost misionar timp de mai multe decenii înainte de a deveni cardinal.
Predecesorul său, în ceea ce privește numele ales, este Leon al XIII-lea (1878-1903), un papă cunoscut ca autor al enciclicii ‘Rerum novarum’ – Despre capital și muncă, care punea în discuție drepturile și îndatoririle capitalului și muncii. (sursa: https://www.magisteriu.ro)
Ceremonia inaugurală a pontificatului lui Leon al XIV-lea a avut loc în 18 mai, în prezența a zeci de mii de credincioși și a peste 150 de delegații străine.
Suveranul pontif a sosit în procesiune cu crucea pastorală și a coborât la mormântul Sfântului Petru din interiorul Bazilicii Vaticanului însoțit de patriarhii bisericilor catolice de rit oriental.
Papa Leon al XIV-lea, adresându-se credincioșilor reuniți în Piața Sfântul Petru, a subliniat necesitatea ca cei 1,4 miliarde de catolici să rămână ancorați în tradiția Bisericii fără să devină insulari, spunând că nu este loc pentru propagandă religioasă sau jocuri de putere pe viitor în cadrul instituției.
În prima sa lună de pontificat, Leon al XIV-lea a avut o abordare foarte diferită de cea a predecesorului său, Francisc, conform unui comentariu publicat de Reuters.
Papa Leon a condus în acest timp peste 20 de evenimente publice, dar nu a făcut numiri în poziții cheie la Vatican și nici nu a anunțat planuri pentru călătorii în străinătate. Nici măcar nu a precizat unde va locui la Vatican.
Toate acestea contrastează cu primele săptămâni ale pontificatului lui Francisc, papa argentinian care a fost ales în fruntea Bisericii Catolice în martie 2013. În prima sa lună de pontificat, papa Francisc a anunțat că alege să locuiască în afara palatului apostolic de la Vatican, l-a numit pe succesorul său în fruntea arhidiocezei de Buenos Aires și a înființat un nou grup de consilieri papali format din cardinali cu experiență.
Francisc și Leon au urcat pe tronul pontifical la vârste diferite și cu experiențe profesionale diferite, concluziona sursa citată.
La începutul pontificatului său, Francisc le-a mărturisit jurnaliștilor că, din cauza vârstei sale, se așteaptă să aibă o papalitate scurtă, de doar câțiva ani. Leon, cel mai tânăr suveran pontif de la alegerea papei Ioan Paul al II-lea, la vârsta de 58 de ani, în 1978, se poate aștepta să rămână în fruntea Vaticanului timp de cel puțin un deceniu.
La zece luni după ce și-a preluat prerogativele, papa Leon al XIV-lea s-a mutat în apartamentul pontifical din centrul Palatului Apostolic din Vatican, reședința istorică a papilor.
Suveranul pontif a decis, de asemenea, să reia tradiția utilizării reședinței de vară a papilor din comuna Castel Gandolfo, lângă Roma, o tradiție abandonată și ea de către predecesorul său argentinian. Acolo, actualul suveran pontif își petrece majoritatea zilelor de marți jucând tenis și înotând, în afara programului său de lucru, potrivit AFP.
Papa Leon al XIV-lea a început în 27 noiembrie 2025 prima sa călătorie apostolică în străinătate, la șase luni de la alegerea în fruntea Bisericii Catolice.
Voiajul apostolic a început în Turcia și a continuat în Liban, două țări predominant musulmane, unde trăiesc și minorități creștine.
În prima zi a vizitei sale în Turcia, papa a avut o întrevedere cu președintele Recep Tayyip Erdogan, la Palatul Președinției.
Înainte de întâlnirea cu președintele și autoritățile țării, suveranul pontif a efectuat o vizită de omagiu la Mausoleul lui Kemal Ataturk din Ankara, unde a scris, în limba engleză: ‘Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru posibilitatea de a vizita Turcia și invoc asupra acestei țări și a populației sale belșug de pace și prosperitate’, potrivit www.vaticannews.va.
Agenda vizitei la Ankara s-a încheiat cu un discurs al papei, în biblioteca Palatului Președinției, adresat autorităților, reprezentanților societății civile și membrilor Corpului Diplomatic.
În cea de-a doua zi a călătoriei sale apostolice în Turcia, papa Leon al XIV-lea și patriarhul ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu s-au rugat împreună în orașul turc Iznik, antica cetate Niceea.
A treia zi a vizitei întreprinse în Turcia a fost marcată de întâlniri cu oficiali ortodocși, subliniind încă o dată importanța eforturilor depuse pentru unitatea creștinilor din lumea întreagă.
Suveranul pontif a semnat alături de patriarhul ecumenic o declarație care insistă asupra necesității continuării dialogului interreligios și asupra ‘respingerii oricărei utilizări a religiei’ pentru a justifica violența.
În aceeași zi, liderul spiritual al Bisericii Catolice a vizitat Moscheea Albastră din Istanbul, o bijuterie arhitectonică emblematică a orașului și totodată un celebru monument otoman.
S-a remarcat însă faptul că Leon al XIV-lea nu a vizitat Aghia Sofia, vechea și impunătoarea catedrala bizantină, situată la 300 de metri distanță, transformată în muzeu și apoi în moschee în anul 2020 de președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Papa Leon al XIV-lea a ajuns în Liban în 30 noiembrie 2025. În prima zi a vizitei, suveranul pontif a avut o întrevedere cu președintele Libanului și întâlniri succesive cu președintele Adunării naționale și cu prim-ministrul libanez, urmate de o întâlnire cu autoritățile, reprezentanții societății civile și membrii Corpului Diplomatic. Vizita din Liban de aproape trei zile s-a desfășurat sub genericul ‘Fericiți făcătorii de pace’.
În 23 octombrie, Papa Leon al XIV-lea l-a primit, în audiență, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și pe regina Camilla, împreună cu suita.
‘O pagină de istorie a fost scrisă în Capela Sixtină: un papă și un rege al Angliei s-au rugat împreună după cinci secole’. Astfel a fost descris momentul memorabil, din Vatican, când papa Leon al XIV-lea și regele Carol al III-lea ‘au inaugurat un nou capitol în relațiile dintre catolici și anglicani, după 500 de ani’, mai exact după schisma decisă de Henric al VIII-lea, conform sursei citate anterior.
Papa Leon al XIV-lea a convocat primul consistoriu extraordinar al pontificatului său în luna ianuarie a acestui an.
Prima sesiune de lucrări la care au luat parte 170 de membri ai Colegiului cardinalilor a început în Aula Nouă a Sinodului.
Discursul papei a evidențiat misiunea Bisericii de a fi, în conformitate cu învățătura biblică și a Conciliului Vatican II, lumină a neamurilor care se dezvoltă prin atracție, potrivit www.vaticannews.va.
Primul Paște celebrat de Papa Leon al XIV-lea, la un an de la moartea predecesorului său, Papa Francisc, a avut loc în umbra conflictului din Orientul Mijlociu.
Săptămâna Mare a început într-o atmosferă tensionată, marcată de refuzul autorităților israeliene de a permite accesul patriarhului latin al Ierusalimului, cardinalul italian Pierbattista Pizzaballa, în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Leon al XIV-lea a celebrat Sfânta Liturghie a Duminicii Paștelui în Piața Sfântul Petru, în 5 aprilie, cu participarea a aproximativ 50.000 de romani și pelerini. După Sfânta Liturghie, papa a rostit la balconul central al bazilicii tradiționalul mesaj pascal ‘Urbi et Orbi’.
În perioada 13-23 aprilie, papa Leon al XIV-lea a făcut o lungă călătorie în Africa, care a cuprins patru țări: Algeria, țară care nu a fost până acum vizitată de un suveran pontif, Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială.
În prima etapă a turneului în cele patru țări africane, papa s-a deplasat în Algeria pentru o vizită de două zile.
Vizita în Algeria ‘a fost o ocazie bună pentru a merge la școala Sfântului Augustin care, prin experiența vieții, prin scrierile și spiritualitatea sa este un învățător în ceea ce privește căutarea lui Dumnezeu și a adevărului. O mărturie care, astăzi, este mai importantă ca niciodată pentru creștini și pentru orice persoană’, a spus papa la cateheza audienței generale din 29 aprilie, desfășurată în Piața Sfântul Petru.
De asemenea, ulterior turneului în Africa, Leon al XIV-lea a spus că vizita sa a reprezentat ‘un mesaj de pace într-un moment istoric marcat de războaie și de încălcări grave și frecvente ale dreptului internațional’.
În celelalte trei țări vizitate, unde există o puternică prezență creștină, papa a spus că s-a simțit cufundat într-un ‘climat de sărbătoare a credinței și de primire călduroasă’, favorizat de trăsăturile tipice ale populației africane, conform www.vaticannews.va.
În ajunul turneului african întreprins de suveranul pontif, președintele american Donald Trump a avut un comentariu critic la adresa acestuia, iar pe parcursul primei săptămâni a turneului, a mai avut alte câteva critici.
‘Nu sunt un mare fan al papei Leon. Este foarte liberal, este un om care nu crede în lupta împotriva criminalității’, a declarat Trump jurnaliștilor la baza militară Andrews, în statul Maryland. El l-a acuzat pe suveranul pontif că ‘se joacă cu o țară care dorește să se doteze cu arma nucleară’, referindu-se la Iran, potrivit AFP.
‘Eu nu sunt politician. Nu am intenția de a intra în dezbatere cu el. Mesajul a fost întotdeauna același: promovarea păcii. Spun aceasta pentru toți liderii lumii, nu numai pentru el. Să căutăm întotdeauna să terminăm cu războaiele și să promovăm pacea și reconcilierea’, a răspuns papa la întrebările jurnaliștilor pe acest subiect, conform www.vaticannews.va.
În 27 aprilie, papa Leon al XIV-lea a acordat o audiență arhiepiscopului de Canterbury, Sarah Mullally, cel de-al 106-lea arhiepiscop de Canterbury, care a fost instalată oficial în data de 25 martie, cu misiunea de a conduce Biserica Anglicană și, implicit, Comuniunea Anglicană.
Cea de-a patra călătorie apostolică a papei Leon al XIV-lea se va desfășura în Spania, între 6 și 12 iunie 2026, informează www.vaticannews.va. Programul, făcut public, în data de 6 mai, de Sala de presă a Sfântului Scaun, prevede trei zile la Madrid, două la Barcelona, una în Las Palmas de Gran Canaria și una la Santa Cruz de Tenerife.
Sursă: AGERPRES
