Gimnasta Ana Bărbosu, suspendată timp de 2 ani de Agenţia Internaţională de Testare
Conform regulamentelor antidoping, sportivii de performanţă sunt obligaţi să anunţe într-o aplicaţie domiciliul sau locul unde se află timp de 60 de minute în fiecare zi pentru ca agenţii să poată efectua teste inopinate.
Publicat de Adina Sîrbu, 28 aprilie 2026, 18:02
Gimnasta Ana Bărbosu a fost sancţionată pe o perioadă de doi ani de Agenţia Internaţională de Testare (ITA) după ce nu a fost găsită de trei ori de agenţii antidoping la locaţia anunţată, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică, Ioan Suciu.
„Acum am primit de la ITA o adresă care ne anunţă de o sancţionarea Anei Bărbosu pentru trei missed test-uri. Adică ea nu a fost găsită de trei ori (în decurs de 12 luni) de agenţii antidoping la locaţia pe care a anunţat-o în aplicaţia pe care fiecare sportiv de performanţă o are. În principiu lucrurile privind perioada se vor duce către doi ani, dar nu pot da informaţii oficiale deoarece este o chestiune internă”, a afirmat Ioan Suciu.
Preşedintele FRG a explicat că urmează să ia legătura cu sportiva care se pregăteşte de ceva timp în Statele Unite ale Americii, unde este studentă la Universitatea Stanford.
Întrebat dacă Federaţia Română de Gimnastică va face recurs la sancţiunea ITA sau de procedură se va ocupa avocatul gimnastei, Ioan Suciu a răspuns: „Nu ştiu. Nu vreau să vorbesc pe supoziţii, vreau mai întâi să vorbim cu ea. Trebuie văzută exact poziţia ei. Ea are avocat la rândul ei. Iar apoi avocatul Federaţiei se va conecta cu avocatul ei şi vedem care sunt paşii”.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii de performanţă sunt obligaţi să anunţe într-o aplicaţie domiciliul sau locul unde se află timp de 60 de minute în fiecare zi pentru ca agenţii să poată efectua teste inopinate. Dacă un sportiv nu este găsit la locaţia anunţată în interval de 60 de minute acest fapt constituie încălcarea regulamentului antidoping. Trei astfel de încălcări pe parcursul unui an calendaristic duc la sancţionarea sportivului, chiar dacă acesta nu are niciun test pozitiv.
Ana Bărbosu, implicată şi în altă speţă la TAS, pentru medalia de bronz de la JO 2024
Tribunalul Federal Suprem Elveţian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei.
Bărbosu s-a clasat iniţial pe locul al treilea în finala de la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegaţia Statelor Unite a depus un apel în urma evoluţiei reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită şi aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei.
România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota iniţială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegaţiei SUA a fost făcut după termenul de un minut şi deci nu ar fi trebuit să fie valid.
Federaţia americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuşi, potrivit federaţiei americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.
Tribunalul Federal Suprem Elveţian a anunţat în februarie că retrimite cazul la TAS, „pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS” în favoarea Anei Bărbosu.
Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziţia a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea şi pe 5 de americanca Jordan Chiles.
Ulterior, atât federaţia de gimnastică din SUA, cât şi gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elveţian.
România nu mai obţinuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbaşa câştiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.
Sursă: Agerpres
