REPORTAJ | SULINA, tărâmul fermecat dintre Dunăre și Mare, în competiția Destinația Anului 2026, la categoria „Orașe care inspiră”

În umbra războiului și a dificultăților economice, turismul din Sulina se adaptează, iar localnicii mizează pe oferirea de experiențe diverse și autentice vizitatorilor.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2026, 08:53

Sulina rămâne în continuare o destinație de vacanță căutată de vizitatorii români și străini, deopotrivă. Drept dovadă, anul acesta portul de la gurile Dunării este pe lista finaliștilor competiției „Destinația Anului 2026”, la categoria „Orașe care inspiră”.

Pe de altă parte, incertitudinile din plan economic și apropierea războiului din Ucraina ridică mai multe semne de întrebare. Cât de mult influențează, de fapt, prezența conflictului de la graniță decizia turiștilor? Mai ajung oamenii aici sau sunt tot mai reținuți? Și cum se adaptează cei care trăiesc din turism într-un context din ce în ce mai nesigur? Andreea Dorobăț a fost la Sulina și a stat de vorbă despre toate acestea cu oamenii locului.

Începutul de sezon nu vine cu vești foarte bune. Instabilitatea economică din țară și din lume îi face pe oameni să fie mai reținuți atunci când vine vorba de vacanțe, spune ghidul local Mihai Călin.

Deocamdată sunt ceva rezervări, cel puțin eu am ceva rezervări. Oricum e mai slăbuț, să zic așa, față de anii trecuți, pentru că situația și din țară, și de pe glob s-a deteriorat. Noi sperăm să fie mai bine sau cel puțin la fel de bine ca anii trecuți, dar depinde cum vor evolua lucrurile și pe plan național și pe plan internațional, că nu vedeți că a început să fiarbă planeta de războaie, nu-și mai dau rând care și ce să bombardeze. Și asta nu duce decât la scumpirea prețurilor și atunci oamenii sunt mult mai reținuți din punctul ăsta de vedere. Într-un fel, s-ar putea să avem „noroc”, pentru că odată ce oamenii nu mai pleacă în altă parte, rămân în țară și își pot reconfigura traseul și să vină și în Deltă.

Întrebat dacă apropierea Sulinei de granița cu Ucraina este percepută sau nu cu îngrijorare de către turiști, Mihai Călin susține că, în timp, vizitatorii au început să se familiarizeze cu situația.

Anul trecut, spre exemplu, chiar s-au obișnuit cumva oamenii, adică se mai auzea din când în când la câteva zile, câte o bubuitură sau așa, dar nu toată lumea era îngrijorată, pentru că acele sunete seemănau foarte mult cu niște tunete în depărtare. Cel puțin Sulina e la vreo 30 și ceva de kilometri de cea mai apropiată localitate de graniță de pe brațul Chilia, respectiv Vâlcov. Izmailul deja e mult mai departe.

Pentru comunitatea locală, miza este însă una mult mai mare. În Delta Dunării, turismul a devenit principala sursă de venit pentru mulți localnici, iar diversificarea ofertelor este esențială pentru a supraviețui în acest domeniu, adaugă Mihai Călin.

Foarte mulți oameni din Deltă trăiesc aproape din turism. Adică, în cele 3-4 luni de turism, să zic așa, dacă îți faci treaba bine, ai putea să agonisești ceva bănuți ca să trăiești restul anului bine. Nu foarte bine, dar bine trăiești. Acum depinde și ce faci, că dacă lucrezi cu turismul acesta de vară, unde vin pentru plajă, baie, distracție, plimbări, excursii, apoi vin pescarii toamna, apoi iarăși fotografii și ca să vadă migrația păsărilor. Deci astfel, dacă îți faci clientele din aceste domenii, ai putea duce turismul la vreo 6-7 luni cel puțin pe an.

În același timp, operatorii de turism confirmă că, în pofida contextului tensionat, vizitatorii nu au renunțat complet la această destinație. Oamenii au continuat să vină la Sulina chiar și atunci când ecourile războiului s-au făcut auzite, spune o antreprenoare din turism, care a preferat să rămână anonimă.

Spre bucuria mea, deși am avut evenimente și ecourile războiului s-au auzit în mod neplăcut până aici, turiștii n-au manifestat îngrijorare, au venit cu încredere, atât cei care aveau rezervări din timp făcute, cât și cei care au hotărât spontan să petreacă câteva zile în delta Dunării. Deci nu s-a resimțit foarte mult. Este adevărat că, dacă facem o comparație cu perioada pandemiei, când turismul în zona a crescut foarte mult, poate din perspectiva faptului că nu au existat alternative de deplasare și că zona era izolată, a scăzut un pic numărul de turiști care au venit, dar era firesc să se întâmple așa, pentru că odată ce s-au deschis și granițele era firesc să nu mai fie un aflux atât de mare în Sulina.

Totodată, reducerea voucherelor de vacanță pune presiune suplimentară pe turismul local, iar oamenii se văd nevoiți să se adapteze rapid.

Poate ca un punct negativ pe care n-aș fi vrut să-l amintesc, este faptul că existența acelor vouchere a stimulat foarte mult turismul. Aș aprecia că nu numai în Delta Dunării, ci și în alte zone ale țării. Faptul că ele au dispărut sau s-au diminuat foarte mult va fi un impediment financiar. Vom vedea până la urmă, la sfârșitul sezonului, care va fi impactul statistic sau procentual vorbind. Va duce la o scădere a adresabilității către Delta Dunării și către Sulina. Operatorii de turism, printre care mă număr și eu, încearcă să facă tot ce se poate ca să contrabalanseze aceste lipsuri sau aceste aspecte negative – prezența unui război la graniță, dificultățile financiare prin care trece toată lumea în ultimul timp.

Adaptarea înseamnă, în primul rând, diversificare și orientare către experiențe autentice este, de părere, aceeași operatoare.

Încercăm să evaluăm lucrurile în dinamică, având în vedere contextul național, contextul internațional. Noi am avut foarte mulți turiști străini în fiecare an și evaluăm acest context ca să știm la ce să ne așteptăm și cum să fim pregătiți. Pentru că turiștii care vin în Deltă sunt, din punctul meu de vedere, niște turiști deosebiți, care caută natura, care caută mișcarea în natură. Pregătirile sunt și în acest sens. Avem biciclete, avem caiace, trasee cu caiacul pe care le sugerăm cu însoțitor și cu respectarea tuturor normelor în privința acestui sport.

Noutățile, în ceea ce ne privește pe noi, sunt titluri noi în bibliotecă. Noi avem o bibliotecă mare în living, avem bibliotecă în fiecare cameră, ne îndemnăm oaspeții să citească și bucuria mea în fiecare an este să văd copiii citind. Ascultăm muzică bună, încercăm să ținem ecranele, fie că sunt de telefon sau de televizor, cât mai departe de noi în vacanță și orice venire la Sulina să fie un prilej de a te integra cu natura, de a învăța inclusiv să ocrotești natura, să aperi interesele Deltei Dunării, să cunoști lucruri noi.

Sulina este o destinație unică în România și în Europa, un tărâm fermecat între Dunăre și Mare, iar succesul în turism ține tot mai mult de capacitatea de a spune această poveste a mai spus ea.

Sulina, după cum știe toată lumea, este un oraș și a fost un oraș cosmopolit, în care s-au întâlnit multe etnii, fiecare dintre ele și-a lăsat amprenta culturală asupra ceea ce se întâmplă în oraș, atât fizic, cum sunt casele tradiționale, cât și în ceea ce înseamnă memoria orașului, ansambluri, cum sunt ansamblule etnice sau patrimoniu cultural. Și atunci, pregătirea pentru noul sezon trebuie să atingă toate aceste puncte. Asta dacă ne dorim un sezon bun. Un sezon bun înseamnă să atragi un public țintă care să fie iubitor de Deltă, doritor de Deltă sau pe care să-l transformi într-un iubitor și într-un doritor de Deltă.

Nu întâmplător, Sulina se numără anul acesta printre finaliștii competiției destinației anului 2026 la categoria „Orașe care inspiră”.

Este un loc în care natura și atmosfera boemă a portului cosmopolit de azi și de altă dată se împletesc firesc. Întotdeauna am crezut că publicul și turistul care vine în Deltă este altfel decât marea masa a turiștilor, pentru că Delta este deosebită și Sulina este deosebită. Situarea Sulinei în extremul estic al României, poziționarea ei în Deltă și la Mare este în sine un punct de atracție. Faptul că poți să ieși și să faci excursii pe apă, să vezi epava unei nave de-adevăratelea, în mărime naturală, alături de care sunt pelicani și sar delfinii în apă, mie mi se pare un lucru fabulos. Iarăși mi se pare un lucru fabulos faptul că ieși dintr-un magazin și la 10 metri vezi silueta unui cargou imens, ca și când poți să ieși din magazin să urci pe cargou. Asta mental îți creează deja o conexiune cu lumea întreagă. Calea către lumea întreagă este în fața ochilor tăi, la Sulina, la 10 pași pe trotuar.

În ultimii ani, turismul lent câștigă tot mai mult teren, iar profilul celor care aleg acest tip de experiență atunci când vin în Delta este tot mai variat, spune și ghidul Ciprian Francis.

Turismul cu caiacul este un turism non-agresiv față de natură, se merge în liniște, respectăm natura, ne apropiem mai bine de păsări, vizualizăm tot ce în jurul nostru, intrăm pe canale unde nu pot să intre bărcile cu motor, pe ape mici, pe stufăriș, peste tot intrăm cu caiacul. Vin tot felul de oameni, vin și corporatiști, și sportivi, și mai sedentari care descoperă pentru prima dată caiacul, și tineri, și mai în vârstă. Unii caută aventura, relaxarea, fac și mișcare, sunt și iubitori de natură, sunt foarte mulți care au fost cu mine cu caiacul și după a doua tură m-au întrebat ce caiac ar putea să-și cumpere și și-au cumpărat propriile lor caiace și au început să coboare pe Dunăre, să se dea pe unde au apă.

În pofica provocărilor, Sulina rămâne în continuare o destinație de vacanță care merită descoperită, iar agenda evenimentelor din acest sezon se anunță a fi una încărcată.

De la manifestări dedicate tradițiilor locale, precum Sărbătoarea Scrumbiei Albastre, până la evenimente pentru iubitorii sporturilor în natură, cum este Delta Kayak Fest, dar și un festival de muzică folk rock, vizitatorii care ajung aici pot alege dintr-o ofertă variată.

Redactor: Andreea Dorobăț