TULCEA: În Deltă, suprafaţa afectată de incendii a crescut de peste trei ori, în ultimii zece ani

Incendierea stufului este interzisă.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 aprilie 2026, 14:26

Suprafaţa afectată de incendiile de vegetaţie uscată în Delta Dunării a crescut de peste trei ori în ultimii zece ani, potrivit unei informări transmise AGERPRES de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituţia atragând atenţia asupra faptului că aceste acţiuni sunt ilegale.

Datele statistice ale ARBDD arată că, dacă în anul 2015, în perimetrul Rezervaţiei s-au înregistrat 64 de incendii care au afectat 5.925,3 hectare, anul trecut numărul acestora a ajuns la 146, fiind afectată o suprafaţă totală de 19.026 hectare.

‘Incendierea stufului este interzisă, conform articolului 94 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 modificată de Ordonanţa de Urgenţă nr 38/2022, astfel încât incendierile care au loc în Rezervaţie sunt acţiuni nelegale’, se specifică în adresa semnată de guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Anul trecut, în judeţul Tulcea au avut loc acţiuni de amploare pentru stingerea incendiilor de vegetaţie care au afectat suprafeţele din Deltă, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta a intervenit atât pe apă, cât şi din aer, cu elicoptere puse la dispoziţie de Inspectoratul General de Aviaţie (IGAv), cele mai dificile şi de durată incendii fiind cele din zona comunei Chilia Veche.

Potrivit ARBDD, în perioada 2015-2025, cea mai mare suprafaţă de vegetaţie afectată de incendii s-a semnalat în anul 2022, atunci când s-au înregistrat 110 incendii care s-au întins pe o suprafaţă totală de 22.085,2 hectare.

Arderea miriştilor sau suprafeţelor de stuf din ariile naturale protejate se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă penală, conform legislaţiei în domeniu.

Cu o suprafaţă de 580.000 de hectare, respectiv 2,5% din suprafaţa României, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă, dar şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din lume. Cu cele peste 30 de tipuri de ecosisteme şi peste 5.429 de specii de floră şi faună identificate până în prezent, 38 din acestea fiind noi pentru ştiinţă, Rezervaţia este considerată o bancă de gene naturală de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, valoarea universală a zonei fiind recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a Rezervaţiilor Biosferei, 1990, în cadrul Programului ‘Omul şi Biosfera’, lansat de UNESCO.

Sursa – Agerpres