În apropierea echinocțiului de primăvară, în satul tradițional se sărbătoresc „Alexiile”
În popor, sărbătoarea se mai numește și „Ziua Șarpelui”, pentru că în această perioadă șerpii încep să iasă din pământ, unde se vor reîntoarce pe 14 septembrie.
Publicat de Doina Sirbu, 17 martie 2026, 10:40
Pe 17 martie, în apropierea echinocțiului de primăvară, în satul tradițional se sărbătoresc „Alexiile”. Sărbătoarea populară se suprapune peste praznicul creștin al Cuviosului Alexie, numit „Omul lui Dumnezeu”. Este o zi a începuturilor, a renașterii naturii, deoarece se crede că acum ies la suprafață toate gângăniile și reptilele care au stat ascunse în pământ în timpul iernii.
În popor, sărbătoarea se mai numește și „Ziua Șarpelui”, pentru că în această perioadă șerpii încep să iasă din pământ, unde se vor reîntoarce pe 14 septembrie. De asemenea, exista credința că de „Alexii” peștii încep să se zbată în apă. Tot acum debutează un nou an apicol, fiind scoși afară stupii cu albine.
În mitologia populară, Alexie era un om simplu și cinstit, căruia Dumnezeu i-a dat o cutie ferecată, s-o arunce în mare. Neputând să-și țină în frâu curiozitatea, Alexie a deschis cutia, iar din aceasta au început să iasă toate micile vietăți dăunătoare, pe care Dumnezeu le închisese acolo pentru a nu le mai crea neplăceri oamenilor. Pentru indiscreția sa, Dumnezeu l-a pedepsit pe Alexie transformându-l în cocostârc, pentru a strânge toate insectele risipite.
De „Alexii”, în satul tradițional românesc aveau loc tot felul de practici apotropaice, menite să țină departe dăunătorii care ar fi putut provoca pagube recoltelor viitoare: cu bucăți din cârpa cu care se șterseseră ouăle de Paște se afumau livezile, grădinile, grajdurile, animalele și chiar oamenii.
Ziua se ținea în special de către femei, care nu tăiau și nici nu coseau în această zi, pentru ca vitele să nu le fie mușcate de șarpe.
În imagine, detaliu (fluture) de pe un ștergar dobrogean din satul Viile, comuna Ion Corvin (jud. Constanța), aflat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța. În anul 2017, datorită valorii sale excepționale ca bun al patrimoniului cultural național, ștergarul a fost clasat de Ministerul Culturii în categoria juridică Tezaur.
Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța