S-au împlinit 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai tragice momente din istoria seismică instrumentală a României.

Publicat de Doina Sirbu, 4 martie 2026, 13:34 / actualizat: 4 martie 2026, 14:42

4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai tragice momente din istoria seismică instrumentală a României — un eveniment ale cărui lecții sunt la fel de importante și astăzi. Cutremurul a schimbat fundamental modul în care autoritățile și societatea înțeleg și gestionează riscul seismic.

Cutremurul de magnitudine 7,4 Mw (94 km adâncime), cu o durată de 56 de secunde, a zguduit întreaga țară, producând cele mai mari pierderi din istoria seismică a României. Efectele sale au fost puternic resimțite în Oltenia, Muntenia, în sudul Moldovei, dar și dincolo de granițe – Serbia, Bulgaria, Ungaria și în Rusia, până la nord de St. Petersburg.

Capitala a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri, unele dintre acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).

• 1.578 de persoane au decedat la nivel național (90% în București),
• 11.321 de persoane rănite, 7.598 în București,
• 120 de victime în Bulgaria și Republica Moldova,
• 32.900 de locuințe avariate grav, 182.000 mai puțin avariate la nivel național,
• 200.000 de oameni direct afectați, 35.000 de familii rămase fără adăpost,
• 763 de unități industriale afectate,
• 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 în București, printre care Floreasca și Colentina,
• 6 clădiri universitare, 374 unități de învățământ și 763 unități economice avariate,
• 23 de județe grav afectate.

Spre deosebire de cutremurul din 10 noiembrie 1940, cel din 1977 nu a fost precedat de cutremure suficient de mari pentru a fi considerate preșocuri. O altă particularitate este că nu a generat replici puternice – doar 4 cutremure cu Mw între 4.0 și 4.8, care s-au înregistrat în următoarele 6 luni după eveniment, conform Catalogului Romplus.

Din punct de vedere instrumental, la data cutremurului existau mai multe seismometre în România, însă doar un singur aparat a reușit să înregistreze corect întreaga mișcare seismică – cel de la stația INCERC din București (cartierul Pantelimon). Valoarea maximă de accelerație la sol înregistrată a fost de 2,069 m/s2.

Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în abordarea tehnică și legislativă a construcțiilor. Codurile de proiectare seismică au fost fundamental revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea – caracterizate prin adâncime și propagare pe distanțe mari – devenind din ce în ce mai stricte. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, multe dintre ele fiind cu risc seismic.

La aproape jumatăte de secol de la tragicul eveniment, România se confruntă în continuare cu o vulnerabilitate seismică ridicată. Sute de clădiri din București și din țară sunt încadrate în clase de risc seismic, semnalizate cu bulină roșie, un avertisment vizibil și greu de ignorat.

Autoritățile și instituțiile specializate, inclusiv Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), depun eforturi constante pentru:

• monitorizarea activității seismice în timp real prin rețele moderne de senzori seismici,
• elaborarea de hărți de hazard și risc seismic,
• dezvoltarea de sisteme de avertizare la cutremur,
• educarea publicului cu privire la comportamentul în caz de cutremur,
• sprijinirea programelor de consolidare a clădirilor vulnerabile.

Platforme precum MOBEE (https://mobee.infp.ro) pun la dispoziția publicului informații detaliate despre cutremurele istorice și actuale, contribuind la creșterea conștientizării riscului seismic în rândul cetățenilor.

Conștientizarea riscului seismic nu este doar responsabilitatea autorităților sau a specialiștilor. Fiecare dintre noi poate contribui la reducerea vulnerabilității:

• informează-te: verifică dacă locuința ta are un risc seismic evaluat,
• pregătește-te: ține la îndemână un kit de urgență cu apă, alimente, medicamente și documente importante,
• învață cum trebuie să te comporți înainte, în timpul și după producerea unui cutremur,
• susține inițiativele de educație seismică din comunitatea ta.

Pentru a fi mai pregătit la cutremur, vă recomandăm următoarele resurse educaționale:

Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS): http://www.roeduseis.ro

Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „#FiiPregătit” a DSU: https://fiipregatit.ro/

Turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”: https://tinyurl.com/bucurestii-si-cutremurele.

Harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”: https://tinyurl.com/riscseismicbucuresti

Canalul de YouTube al INCDFP, unde pot fi găsite documentarele „Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977”, precum și răspunsuri video la întrebări frecvente despre cutremure: www.youtube.com/@INFP_NIEP ,

Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums

Sursă: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului