Grile de salarizare pentru primăriile care nu-și pot acoperi cheltuielile de personal, printre măsurile de reformă din administrația publică

Impactul reducerilor de cheltuieli salariale și posturi în administrația locală și centrală este de 1,6 miliarde de lei în 2026.

Publicat de Adina Sîrbu, 25 februarie 2026, 07:52

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a prezentat într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan, prevederile ordonanţei de urgenţă adoptată marţi seară de Guvern, privind reforma administraţiei locale şi centrale.

El a anunţat că pentru autorităţile locale unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii se va propune, printr-un act normativ cu putere de lege, în termen de 60 de zile, intrarea în vigoare a unei grile de salarizare, care va fi în vigoare până la noua lege a salarizării unitare.

Potrivit acestuia, la nivelul anului 2024, doar 644 de autorităţi locale, unităţi administrativ-teritoriale, îşi puteau acoperi din venituri proprii cheltuielile de personal, restul până la 3.228 nu îşi puteau acoperi aceste venituri.

„Instituim alte două trepte de norme de personal, astfel încât pentru comunele, care sunt în număr de cinci, între 20.000 şi 50.000 de locuitori, să avem o normă de personal crescută faţă de segmentul 10.000 – 20.000 şi la peste 50.000, unde avem comuna Floreşti din Cluj, să avem iarăşi o normă de personal crescută”.

Ordonanţa de urgenţă privind reforma administraţiei publice permite luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la nivel local, cât şi central, a mai declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

„În ceea ce priveşte eficientizarea structurilor autorităţilor publice centrale şi locale la autorităţile administraţiei publice locale se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de personal din aparatul de lucru al consiliului judeţean sau al primarului, cu o frână de 20% posturi ocupate şi care, din simulările noastre, generează la nivel naţional o reducere de 10% a posturilor ocupate – mai exact, 12.794 de posturi”.

 Cseke Attila a precizat că, pe baza datelor pe care culese prin instituţiile prefectului, există 731 de unităţi administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducerile de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puţin o pătrime din UAT-uri care şi-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient resursa umană şi nu necesită să reducă posturile ocupate.

„Alternativ faţă de această reducere a posturilor, în 2026 se permite reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, dar din 2027 prima variantă este obligatorie pentru toate unităţile administrativ-teritoriale”, a punctat ministrul.

Potrivit acestuia, la instituţiile prefectului se prevede o reducere a posturilor cu 25%, care pe cifrele din sistem generează o reducere a posturilor ocupate cu 10%.

Cât priveşte administraţia centrală, el a explicat că, la nivel naţional, cu excepţiile din domeniile anunţate, unde vor exista măsuri compensatorii, de la sănătate, de la cultură, de la apărare şi interne, se prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% pentru toate celelalte instituţii guvernamentale, ministere şi subordonate acestora.

„În cazul în care au fost efectuate reduceri în cursul anului 2025, acestea vor fi avute în vedere la finalizarea procedurii cu reducere de 10% a cheltuielilor”, a completat Cseke.

De asemenea, el a explicat că în ambele mecanisme, atât la autorităţile locale cât şi la autorităţile centrale, propunerea din ordonanţa de urgenţă permite „luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la local – dacă s-a efectuat, se va lua în considerare -, cât şi la central”.

„Ambele mecanisme sunt în aşa fel gândite încât ele să nu penalizeze o autoritate care în 2025 deja a făcut reduceri de cheltuieli”, a arătat acesta.

Ministrul a dat şi detalii despre estimările privind numărul total de posturi tăiate, pe central şi pe local, adunate, ca răspuns la o întrebare în acest sens.

„În primul rând, reducerile de cheltuieli de personal sau reducerile de posturi trebuie să fie aplicate conform procedurilor legale în vigoare, astfel încât la 1 iulie ele să îşi producă efectul. Această perioadă, acest termen este înscris în ordonanţa de urgenţă, având în vedere procedurile legale care se pot desfăşura prin mecanismele care pot genera reduceri de cheltuieli de personal sau reduceri de posturi în cazul reorganizării autorităţilor administraţiei publice, locale sau centrale”, a explicat el ca un preambul.

În ceea ce priveşte posturile desfiinţate la autorităţi locale, ministrul a precizat că acest sistem generează „12.794 de posturi ocupate reduse, de asemenea, 26.802 posturi vacante reduse şi un număr de reducere a consilierilor personali ai celor aleşi în funcţie de demnitate la nivel local de 6.102 posturi, în total 45.698 de posturi”.

„În ceea ce priveşte prefecturile, acolo modalitatea este de reducere de 25%, care pe cifrele existente generează o reducere de 10% posturi ocupate, adică 168 de posturi. Ministerul Afacerilor Interne este mandatat să stabilească procedura de reducere şi la care instituţii ale prefecţilor se reduc. În ce priveşte numărul de consilieri la nivel central, de la cabinete, acesta este de 192 de posturi”, a completat Cseke.

Impactul financiar al acestor măsuri este de 1,6 miliarde de lei pentru 2026, iar din 2027, fiind vorba despre aplicarea sau efectul acestor măsuri pe un întreg an, impactul va fi de 3 miliarde de lei, a mai precizat ministrul.

Sursă: Agerpres