TULCEA: Batogul de sturion, produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european

Indicație geografică protejată (IGP).

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 februarie 2026, 09:53

Comisia Europeană a aprobat, miercuri, adăugarea produsului ‘Batog de sturion’ din România în registrul său de indicaţii geografice protejate (IGP), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

‘Batogul de sturion’ din România este un aliment obţinut din fileuri dorsale de sturioni din acvacultură. Acest soi de sturioni posedă caracteristici dezirabile, deoarece dieta lor seamănă cu cea a sturionilor sălbatici, în timp ce trăiesc în condiţii favorabile creşterii şi reproducerii într-un mediu controlat, fără contaminanţi. Filetat, jupuit şi porţionat manual, file-ul are o structură compactă pentru feliere uşoară.

Procesul de fabricaţie al ‘Batogului de sturion’ include sărarea cu un amestec de sare gemă şi zahăr, uscarea pentru a obţine consistenţă cu o umiditate reziduală de cel puţin 35% şi afumarea cu lemn de esenţă tare pentru a spori aroma şi culoarea. Gustul dulce-sărat este însoţit de un gust cărnos specific speciei de sturioni.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, indicaţia geografică protejată (IGP) arată legătura dintre regiunea geografică specifică şi denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puţin una dintre etapele de producţie, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Aria geografică a produsului ‘Batog de sturion’ IGP este aria judeţului Tulcea, conform organizării administrative a României. Aceasta include Delta Dunării şi gurile Dunării cu ieşire la Marea Neagră.

Caracteristica de sustenabilitate este determinată de faptul că din anul 2006, România protejează sturionii printr-un regim de prohibiţie a pescuitului lor în habitatele naturale, inclusiv cele din aria geografică. ‘Batog de sturion’ IGP contribuie la protejarea resurselor naturale, prin folosirea ca materie primă a sturionilor din acvacultură.

‘Sturionii din acvacultură conferă produsului proprietăţile necesare obţinerii caracteristicilor organoleptice, având o dietă alimentară apropiată de cea a sturionilor din mediul natural, în condiţii similare propice dezvoltării şi reproducerii, crescuţi într-un mediu acvatic controlat, fără contaminanţii din mediul natural’, se arată în comunicat.

Cererea de înregistrare a produsului ‘Batog de sturion’ IGP se bazează pe reputaţie, câştigată datorită profilului senzorial şi aromei complexe obţinute prin procesul tradiţional de prelucrare, a gustului rafinat asemănător cu cel al cărnii de pasăre, a aspectului uniform şi a texturii delicate, dar ferme, caracteristică muşchiului dorsal al sturionului.

‘Batog de sturion’ a fost recunoscut ca un reputat preparat al ariei geografice delimitate fiind menţionat în diferite publicaţii.

Potrivit MADR, pe baza reputaţiei, produsul ,,Batog de sturion’ a fost evidenţiat public ca produs de calitate în septembrie 2022, în cadrul Festivalului multianual Rowmania – Ivan Patzaichin FEST, dedicat dezvoltării durabile a ariei geografice, printr-o diplomă conferită Asociaţiei RO-PESCADOR, însă a fost expus şi în diverse evenimente de prezentare a unor produse agroalimentare, pentru publicul larg şi pentru specialişti.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecţiei IGP pentru denumirea ‘Batog de sturion’ a fost înaintată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociaţia ‘RO-PESCADOR’ din Tulcea, judeţ Tulcea.

România avea înregistrate la nivel european 15 produse, din care 12 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţl europenara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda şi Cârnaţii din topor din Vâlcea; unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi două cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) – Salată tradiţională cu icre de crap şi Sardeluţă Marinată fabricată potrivit tradiţiei din România.

În prezent, România mai are 13 produse aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene: 4 pentru înregistrare ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi 9 pentru înregistrare ca Specialitate Tradiţională Garantată (STG).

Printre produsele identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european se află: Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.

În Uniunea Europeană sunt aproape 1.800 de produse alimentare înregistrate în sistemele de calitate europene.

Sursa – Agerpres