România se află pe antepenultimul loc în clasamentul percepției corupției în Europa. Danemarca, Finlanda și Suedia sunt țările cu cel mai redus nivel al corupției

Clasamentul este dat publicității, anual, de Organizația Transparency International.

Publicat de Doina Sirbu, 16 februarie 2026, 20:52

În fiecare an, Organizația Transparency International dă publicității un clasament al percepției corupției în Europa. Danemarca, cu 89 de puncte, Finlanda, cu 88, și Suedia cu 80 de puncte, conduc în acest top fiind considerate țări cu cel mai redus nivel al corupției. Cu 45 de puncte din 100, România se află pe antepenultimul loc, devansând Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte.

Punctajul României nu este o surpriză, el fiind an de an sub media europeană, plasată undeva la 62 de puncte. Laurențiu Despina a abordat acest subiect cu Carmen Popa, membru în conducerea Organizației Transparency România.

Carmen Popa: Dacă în 2012 aveam 44 de puncte, am ajuns la un moment dat la 46. În 2025, anul trecut, suntem punctați cu 45 de puncte. Se înregistrează un regres la nivel mondial și evident și regional în ce privește lupta anticorupție de vreo 10 ani încoace. Dacă acum 10 ani, 12 țări aveau punctaj peste 80, un scor foarte bun, punctajul maxim fiind cel de 100, numărul acestor țări a scăzut în ultimii 10 ani la 5. S-au diminuat punctajele unor țări cu tradiție în lupta anticorupție, mă refer la Germania, la Franța, la Austria. Sigur că au fost și țări al căror scor a crescut, Grecia și Estonia, dar în general tot acest efort de combatere a corupției la nivel global și regional resimte o scădere destul de importantă.

Care este explicația acestei contraperformanțe în cazul României care se perpetuează așa cum spuneați de la an la an?

Carmen Popa: În general și cele mai importante s-ar cantona cu privire la o legislație incoerentă. Norme juridice care nu sunt clare, nu sunt predictibile, de multe ori nu concordă Constituției. Putem discuta despre cauze ce se referă la o lipsă de cooperare loială a instituțiilor și aici aplicat, mă refer la nesesizarea din partea instituțiilor a unor fapte de corupție, factorilor abilitați să se ocupe de sancționarea lor. Mă refer la stabilitatea luptei împotriva corupției, pentru că trebuie să fim consecvenți, trebuie să avem voință politică, să contracarăm acest fenomen care va exista indiferent de eforturile oricui, la nivel global discutând. Categoric, corupția este un fenomen care nu cred că vreodată va putea fi eradicat, dar a diminua efectele acestui fenomen este un lucru care se poate realiza. Transparența în ce privește integritatea persoanelor ce ocupă funcții publice. Foarte important este elementul transparenței declarațiilor de avere, de exemplu, și de interese, transparenței cheltuierii fondurilor care aduc anumite persoane în funcțiile, în demnitățile publice, mă refer la cele alese, și când ating acest subiect, o fac pentru că este unul din punctele explicit constatate de Transparency International pentru 2025. Mai mult, poate, decât în ceilalți ani și poate pentru simplul fapt că în Europa, în general, au fost alegeri anul trecut. Și, poate, că una din cele mai importante cauze este cea care privește asigurarea unui sistem independent de justiție.

Putem vorbi de un palier al societății mai fragil sau de o zonă mai vulnerabilă?

Carmen Popa: Zonele mai vulnerabile sunt întotdeauna zonele care presupun activități comerciale intense. Evident, și dumneavoastră sunteți una din porțile esențiale de intrare a mărfurilor în țară. În general, sectoarele fragile, din punctul ăsta de vedere, sunt cele în care ne lovim de aspectele birocratice. O abundență de legislație, o birocratizare excesivă, întotdeauna vor facilita actele și faptele de corupție.

Aminteați mai devreme de poarta de intrare a unor mărfuri în țară. Portul Constanță a fost scena unor fapte de mega corupție aduse în prim plan de către DNA. Desigur, așteptăm parcursul firesc al dosarelor și dacă este cazul și pronunțarea instanței, dar știți cum este, nu iese fum fără foc. Se poate spune că portul este un teritoriu care inspire la corupție?

Carmen Popa: Orice loc în care se desfășoară activități comerciale intense este un asemenea loc. În vremurile de început după 90, transportul de marfă era foarte intens pe calea ferată. Acolo se înregistrau cele mai multe fapte infracționale, inclusiv de corupție. Sigur, transportul feroviar s-a diminuat mult, transportul naval a căpătat amploare. Mai ales în punctele de intrare, de trecere a frontierei, asemenea fapte vor fi prezente mai mult decât în multe alte locuri. Este firesc. Cauzele deja se multiplică, pornind de la integritatea celor care ar trebui să efectueze controalele, continuând cu claritatea și lipsa de ambiguitate a legislației și mergând pe fir mai departe.

Păstrându-ne în zona Constanței, aș aduce în discuție și cazul Inspectoratului Școlar Județean, unde se închetează o delapidare de peste 2,5 milioane de lei. Legea și pedepsele ei nu mai sperie pe nimeni?

Carmen Popa: Părerea mea este că niciodată pedepsele nu au fost neapărat descurajante. Am avut perioade în care asemenea infracțiuni erau pedepsite mai astru decât omorurile în forma lor calificată. Nu a împiedicat pe nimeni să comită infracțiuni de înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și așa mai departe. Deci nu neapărat pedepsa este elementul descurajant aici. Elementul descurajant în primul rând ar fi claritatea normei, dar mă gândesc într-o asemenea situație, o asemenea faptă ar fi putut fi, dacă nu descurajată, cel puțin constatată într-un stadiu care să presupună un prejudiciu mai redus prin verificările pe care acei funcționari care aveau obligația să le facă, ar fi trebuit să le facă. Un asemenea prejudiciu nu-mi imaginez că se produce printr-un singur act material. Presupun că vorbim despre o perioadă mai largă de timp în care sume de bani probabil au fost sustrase succesiv, așa încât, iarăși, integritatea persoanelor care ocupă funcții cu responsabilitate în verificare, control, în cooperare loială, deci cam despre asta ar fi vorba.