„Batistă de nuntă”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța
Cu semnificație simbolică, batista reprezintă un obiect inițiatic, întrucât făcea parte dintre primele piese cusute de tinerele fete.
Publicat de Doina Sirbu, 16 februarie 2026, 14:57
În ansamblul costumului popular românesc există piese vestimentare purtate ca podoabă, în contextul unor obiceiuri și ceremonialuri. Un exemplu este acela al batistelor de nuntă care făceau parte din recuzita darurilor, ca zestre a miresei, dar erau purtate și de mire la cingătoare, ca podoabă ceremonială, fiind simbolul unirii celor doi tineri.
Batista de nuntă prezentată provine din zona Bistrița-Năsăud, este lucrată din pânză țesută din bumbac alb și este brodată după desen cu mărgele și paiete policrome. Pe trei dintre laturi prezintă dantele croșetate din bumbac alb și oranj.
În tradiția românească, batista s-a întâlnit în toate etapele importante ale vieții: naștere, nuntă, înmormântare și în toate obiceiurile legate de acestea.
Cu semnificație simbolică, batista reprezintă un obiect inițiatic, întrucât făcea parte dintre primele piese cusute de tinerele fete.
Batistele se dăruiau flăcăilor pe care îi îndrăgeau, la prima horă la care luau parte și erau considerate daruri de consfințire a acceptului marital. În chip de promisiune a fidelității și ca amuletă protectoare, batista era oferită flăcăilor plecați în armată.
Batista ca piesă de ceremonial este întâlnită în obiceiurile și tradițiile majorității culturilor tradiționale.
Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța
