TULCEA: Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, susține reglementarea statutului cailor liberi din Delta Dunării

„Având un statut, putem să-i gestionăm, protejăm și valorificăm turistic, printr-un regulament de vizitare și exploatare sustenabilă”, spune guvernatorul Rezervației.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 februarie 2026, 21:55

Episodul recent din Grindul Dranov a readus în atenție discuția privind gestionarea cailor liberi din Delta Dunării, dar dincolo de reacțiile de moment, problema rămâne aceeași: lipsa unui statut reglementat prin lege și a unui plan coerent de management.

Asociația ARCA a lansat o petiție pentru recunoașterea oficială a cailor liberi din Delta Dunării ca patrimoniu natural în România, cu statut de specie protejată. Inițiatorii petiției, care a strâns aproape 19.000 de semnături în doar câteva zile, cer includerea explicită a cailor liberi în Planul de Management al ARBDD, pentru a permite luarea de măsuri pentru protejarea lor.

În Grindul Dranov, suprafața de pășunat destinată cailor a fost redusă de la 2.200 la doar 260 de hectare, după ce fermierii au montat ilegal un gard electric. Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, prezent la demontarea gardului, a precizat că o parte dintre caii înfometați au proprietari, subliniind că un statul al acestor animale ar stabili și cine răspunde pentru ele.

Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, spune că, fără un cadru legal, situația celor 2.000 de cai liberi va rămâne în continuare greu de gestionat.

Bogdan Bulete: Nu există cai sălbatici în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Cai sălbatici au un anumit statut, au un anumit pedigree, dacă mă fac bine înțeles. Ce există în Delta Dunării, cei mai mulți dintre ei, sunt cai cu proprietar, cu stăpâni, care sunt lăsați în stabulație liberă, adică sunt lăsați liberi pe teritoriul rezervației. Din acești cai care au stăpâni, de-a lungul timpului, s-au înmulțit, s-au reprodus, din acesti descendenți și există o anumită categorie de cai care, după câteva generații de reproducere nemaiavând stăpâni, au intrat în această zonă de semisălbaticie, să-i spun, de cai semisălbatici, fără proprietar.

Andreea Dorobăț: Și totuși, ce facem cu ei? Cine răspunde de ei? Dacă ei nu sunt nici sălbatici, dar nici domestici și nu au un proprietar, care e statutul lor legal?

Bogdan Bulete: Cred că petiția care a fost inițiată de către Asociația ARCA este de bun augur. Propunerea lor a fost ca acești cai semisălbatici să devină parte din patrimoniu natural la Rezervației Biosferei Delta Dunării și să fie incluși în Planul de management al Rezervației, care este în procedură de aprobare prin hotărâre de guvern.

Andreea Dorobăț: Și include acest plan vreo precizare referitoare la cai?

Bogdan Bulete: În momentul de față, s-a făcut această propunere către elaboratorul planului de management, care e un consorțiu făcut din trei institute și o universitate, și nu a fost o propunere care să întrunească o majoritate, pentru că și aici ne confruntăm cu o problemă. Caii respectivi, deși sunt într-o pădure, sunt obiectiv de interes turistic, să nu ne ascundem, vin colegii de la Garda de Mediu și spun „caii respectivi au un impact negativ asupra pădurii, trebuie scoși.” Pe de altă parte, localnicii și turiștii își doresc să îi vadă în pădure.

Și totuși cred că prezența lor sau o reglementare a acestui statut și a unui loc unde pot fi păstrați este benefică și pentru rezervație, și pentru cai, și pentru turisti, și pentru localnici. Adică eu aș intra într-o zonă de corectitudine, de asumare și de profesionalism în relația cu această problemă, să-i spun, a cailor fără stăpân din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Andreea Dorobăț: Aveți idee care au fost motivele invocate de cei care au respins această propunere?

Bogdan Bulete: Nu mai știu, știu doar că, la momentul respectiv, propunerea respectivă nu a întrunit un agreement, să spun așa, din partea lor. Dar cred că este o soluție ca la întâlnirea pe care îmi doresc să o am chiar săptămâna viitoare, de față cu toate instituțiile – DSVSA, ORZA, Institutul Național de Cercetare „Delta Dunării”, Poliția Animalelor, să punem această problemă, să vedem. Eu aș fi de acord să le dăm un statut acestor cai, pentru că mă ajută și pe mine să bugetez anumite activități pe care le am, pentru că, în principiu, se reduce la bani. Și să le dăm și posibilitatea cailor respectivi să aibă un statut.

Având un statut, putem să-i și protejăm, putem să-i și valorificăm turistic, adică să le propunem chiar turiștilor printr-o infrastructură dedicată, eu știu, la anumite poteci, anumite zone unde pot să fie. Pentru că în momentul de față este un pic de, hai să nu zic haos, dar este multă improvizație în ceea ce privește vizitarea cailor din Delta Dunării. Printr-un statut și printr-un regulament de vizitare și exploatare sustenabilă a acestor cai semisălbatici, cred că s-ar rezolva mai multe probleme și ar veni spre Rezervație și beneficii, astfel încât banii respectivi să-i putem folosi în administrarea patrimoniului natural.

Andreea Dorobăț: Soluția credeți că ar fi să-i plasați într-o zonă dedicată?

Bogdan Bulete: Da.

Andreea Dorobăț: Într-o singură zonă sau în mai multe zone?

Bogdan Bulete: Din estimarea făcută de către Asociația ARCA, pe teritoriul Rezervației se găsesc în jur de 2.000 de cai, care nu sunt uniform distribuiți. Atunci când au fost sterilizate iepele din Pădurea Letea, pentru a nu se mai reproduce și a nu pune presiune pe sistemul forestier, au fost și scoase din perimetrul rezervației, însă întâlnim această reacție a fermierilor, a localnicilor, de care trebuie să ținem seama, adică dacă noi îi scoatem din pădure și acești cai se duc pe pășunile concesionate de către localnici, evident că vom intra în conflict.

Și de aia spun că este bine de a avea un statut al acestor cai și o modalitate de gestionare, adică de verificare a stării de sănătate, de microcipare, de control al reproducției, pentru că trebuie să fie un număr relativ echilibrat. Nu putem să aibă Delta decât o capacitate de suport pe care specialiștii o stabilesc.

Noi putem să spunem că acum avem 2.000 de cai. Sunt mulți? Sunt puțini? N-aș putea să spun în momentul de față, dar poate ne vom trezi peste câțiva ani de zile cu 10.000 de cai. Și atunci trebuie să gestionăm cumva această problemă și o putem gestiona printr-un statut.

Redactor: Andreea Dorobăț