TULCEA: Cum încearcă GAL Munții Măcinului să dezvolte turismul și să oprească depopularea zonei

Publicat de Doina Sirbu, 20 ianuarie 2026, 13:39

Mult timp, vestul județului Tulcea a fost privit mai ales ca o rută de tranzit către Delta Dunării și litoral. Abia în ultimii ani, prin finanțări europene gestionate de GAL-urile din zonă, aici au început să apară pensiuni, puncte gastronomice locale și zone de agrement. Miza acestor investiții nu este doar dezvoltarea turismului, ci și dorința de a tempera un fenomen care afectează comunitățile din regiune: depopularea accelerată. Despre toate acestea, vorbim astăzi cu managera GAL Munții Măcinului – Dunărea Veche, Ana Maria Cazacu, într-un interviu realizat de Andreea Dorobăț. 

„Teritoriul nostru se află în vestul județului. Practic, tot timpul a fost o zonă de tranzit către zonele turistice tradiționale, Marea Neagră, Delta Dunării. Niciodată nu a fost privit ca o zonă turistică. De aceea, în perioada anterioară, noi am gândit o măsură prin care finanțam incubarea turismului, așa am și numit-o, pentru că încercam să-i convingem pe oameni că turismul este o alternativă de activitate economică viabilă la agricultură. Și pe mulți dintre oameni am reușit să-i convingem, astfel încât avem acum niște poluri turistice destul de importante în teritoriu. După ce am creat aceste poluri turistice de cazare, de agrement turistic și de servit masa, adică puncte gastronomice locale, ne dăm seama că e un pic dificil pentru ei să conlucreze. Și atunci am mai gândit o intervenție în care vrem să digitalizăm și să creăm un fel de pachete turistice, încât omul care ia contact pentru prima dată cu teritoriul nostru să știe din start unde poate mânca, unde se poate plimba cu o bicicletă electrică, cum poate ajunge pe munte, unde se poate odihni dacă vrea o zonă de munte sau vrea pe malul Dunării.”

Astăzi, rezultatele încep să se vadă, iar unele localități au devenit deja puncte de atracție pentru turiști, adaugă Ana Maria Cazacu.

„De exemplu, Turcoaia a devenit un pol turistic în jurul lacului Iacobdeal, prin ceea ce au reușit antreprenorii de acolo să facă printr-o investiție inițială plecată de la GAL. Apoi, nu putem să ignorăm, nu e un pol pe care noi l-am dezvoltat, dar Parcul Național Munții Măcinului reprezintă o zonă turistică importantă deja în țara noastră și atunci ne legăm de toate traseele care pornesc din zona teritoriului nostru. Astfel avem structură de cazare la Hamcearca, de acolo pleacă un traseu turistic, structuri de cazare la Cerna. Iarăși un element important care a promovat teritoriul nostru sunt aceste puncte gastronomice locale și am încercat ca fiecărui PGL să-i găsim o identitate proprie. Astfel că, la Izvoarele, avem un PGL cu specific grecesc, acolo fiind o comunitate de greci, care a devenit destul de vizibil și ca urmare a impactului avut de această investiție, avem solicitări de construcție de alte zone de agrement sau spații de cazare încât să completeze oferta turistică.”

În plus, spune managera GAL Munții Măcinului – Dunărea Veche, dezvoltarea turismului trebuie completată și de alte tipuri de intervenții, care să-i determine pe oameni să nu mai plece din zonă.

„Principala problemă a teritoriului nostru este depopularea. Am luat o serie de măsuri. În momentul în care, scriind strategia și comparând datele cu cele din perioada scrierii anterioare, ne-am dat seama că din teritoriul nostru au dispărut 5.000 de locuitori. Adică pe o medie de 2.000 de locuitori pe comună, asta înseamnă că în zece ani noi am pierdut două comune, ceea ce este foarte mult. Privim în perspectivă și ne întrebăm din zece în zece ani ce se va mai întâmpla. Și atunci am luat decizia de a finanța acea intervenție pentru start-up-uri pentru tineri, adică să îi determinăm pe tineri să se întoarcă înapoi în teritoriul nostru.”

Chiar dacă există finanțări, lucrurile nu se leagă întotdeauna ușor.

„Agentul economic în România, format în economia post-revoluție, e un pic individualist, adică nu are o experiență antreprenorială de generații, de firme care au fost construite în timp la care s-au adunat oameni. Și atunci pentru noi asta e cel mai greu, să explicăm oamenilor că doar conlucrând cu ceilalți își vor optimiza profiturile, asta e ideea. Adică cel care are cazare, în momentul în care primește o solicitare de cazare, oportun este nu să spui că nu mai am locuri de cazare, ci să-i oferi varianta «dar vă puteți caza la cealaltă pensiune», chiar dacă pentru tine e concurența. La modul ăsta încercăm să facem lucrurile să funcționeze.”

Nu în ultimul rând, GAL-ul încearcă să evite concentrarea investițiilor într-o singură zonă, așa încât beneficiile acestor finanțări să ajungă în cât mai multe comunități, conchide Ana Maria Cazacu.

„Avem și o abordare, am numit-o noi, teritorială, adică încercăm să ajungă finanțarea cam în toate zonele teritoriului, nu să concentrăm într-o anumită zonă, deși, cum spuneam la început, vorbind de poluri de dezvoltare, de exemplu pe zona turistică. Dar în momentul în care am văzut că pe o zonă deja am finanțat o structură de cazare, deja am finanțat o structură de agrement, deja am finanțat un punct gastronomic local, nu are rost, chiar dacă zona devine dezvoltată, să mergem încontinuu tot noi să finanțăm acolo. Preferăm să luăm o altă zonă pe care să o creștem și să o aducem la același stadiu.”

Redactor: Andreea Dorobăț