Pe 9 ianuarie 1937, în ziarul „Dobrogea Jună” a apărut articolul intitulat „Reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei”

Publicat de Doina Sirbu, 9 ianuarie 2026, 09:24

Oraș cu o existență de două milenii și jumătate, Constanța are o moștenire istorică deosebită. Încă de la finele secolului al XIX-lea, imediat după instaurarea administrației românești, autoritățile locale au înființat un muzeu de arheologie în care au fost expuse vestigii deosebite, grecești și romane, descoperite pe raza localității. Inițial un muzeu local, acesta a devenit, în anul 1935, un muzeu regional, aflat în grija Primăriei, și a funcționat în aripa stângă a Palatului Comunal (actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța), din Piața Ovidiu nr.12.

Pe 9 ianuarie 1937, în ziarul „Dobrogea Jună” a apărut articolul intitulat „Reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei”, din care redăm un fragment:

“Muzeul Regional al Dobrogei, înființat de câțiva ani din inițiativa și prin munca depusă de dl. prof. univ. Constantin Brătescu și căruia i s-a destinat aripa dreaptă a palatului municipal, este în prezent în curs de organizare. Dl. Ion Micu, conservatorul muzeului, lucrează la aranjarea pieselor de care dispune precum și la arangiarea din județ a tuturor rămășițelor istorice, descoperite în urma săpăturilor ce s-au făcut în cursul anului trecut. Pe lângă secțiunea arheologică a muzeului, dl. Micu se străduiește și la aranjarea unei secțiuni etnografice aparte la care vor fi expuse, pe lângă piesele de care dispune în prezent muzeul, și altele care vor fi strânse în cursul acestei primăveri”.

Mai multe detalii despre această reorganizare ne parvin, decenii mai târziu, de la conservatorul Ioan Micu, cel care a publicat în Revista Pontica nr.12 (anul 1972) articolul științific Din trecutul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța (1935-1948). Astfel, am aflat că Micu a fost elev al profesorului de epigrafie  Grigore Florescu, a săpat cu acesta la Capidava și Valu lui Traian și a fost angajat al muzeului regional din Constanța în vara anului 1935, an în care instituția a fost deschisă publicului larg. În anul 1937, la câteva luni după apariția articolului de mai sus, Micu semna și ghidul Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei, lucrare tiparită în 2.000 de exemplare. Muzeul Regional ce funcționa în primărie avea exponate aflate în lapidarium și în trei încăperi, iar expoziția era împărțită în cinci mari secțiuni:

1. Preistorie, paleolitic și neolitic;

2. Colonizarea greacă din Pontul Stâng;

3. Romanii între Dunăre și Mare;

4. Evul Mediu pe meleaguri dobrogene (dominația romană,  bizantină și otomană);

5. Dobrogea între 1878 și zilele noastre.

Pe lângă acestea, muzeul regional avea și o secțiune de geologie și zoologie. În 1938, muzeul regional a fost mutat într-o clădire de pe strada Ovidiu (ulterior demolată) și apoi în alte sedii, mai mult sau mai puțin potrivite.

În a doua jumătate a anilor 30, Muzeul Regional a fost vizitat de mai multe personalități: viitorul rege al Suediei, Gustav al VI-lea Adolf, arhitecții italieni Silvio Ferri și Giuseppe Lugli, profesorul emerit Charles Upton Clark și de scriitorii Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu și de arheologul Paul Nicorescu.

Pe data de 9 ianuarie 1935, în sala mare a Regimentului 9 Călărași din Constanța a avut loc festivitatea de aniversare a Alteței Sale, regina Mărioara a Iugoslaviei (fiica reginei Maria și a răposatului rege Ferdinand). Văduvă după ce, cu un an înainte, soțul său, regele Alexandru, a fost asasinat la Marsilia, Mărioara a rămas regina mamă a Iugoslaviei, iar pe tronul acestei țări s-a urcat fiul ei minor, regele Petru al II-lea. Regina Mărioara (poreclită și Mignon) era născută pe 6 ianuarie, dar a fost sărbătorită de militarii din Constanța trei zile mai târziu, cu ocazia venirii în oraș a atașatului militar al Iugoslaviei la București, colonelul sârb Marko Bary.

Regimentul de cavalerie din Constanța s-a distins prin eroism în timpul Primului Război Mondial, iar regina Mărioara a fost desemnată patroana și proprietara acestei unități militare, care anual îi celebra aniversarea prin ceremonii solemne.

Reclama zilei  – Piane și pianine, mărcile cele mai renumite. Gramofoane și gramole originale, His Master’s Voice, Columbia și Odeon. Mare repertoriu de plăci cu imprimările cele mai noi. Cel mai vechi și mai bine asortat magazin cu instrumente, note și accesorii muzicale. Magazinul Limbidi, str. Carol no.33. (1929).

Sursă: minac.ro