Tradiții de Bobotează și Sfântul Ioan
Un obicei care se mai practică și în prezent este „Încuratul cailor”.
Publicat de Doina Sirbu, 5 ianuarie 2026, 16:32
Ciclul sărbătorilor de iarnă, deschis la Sfântul Andrei, se încheie cu două mari praznice: „Boboteaza”, denumire populară a „Epifaniei” sau a „Dumnezeieștii Arătări”, ce evocă venirea lui Iisus Hristos la râul Iordan, pentru a fi botezat (6 ianuarie) și „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul” (7 ianuarie).
În ajunul „Bobotezei”, pe 5 ianuarie, creștinii din satul tradițional obișnuiau să țină post, pentru bunul mers al lucrurilor. Doar copiii aveau voie să mănânce alimente „de dulce”.
Fetele țineau post pentru a avea parte de viitori soți buni, gospodinele pentru ca roadele câmpului și animalele să le fie protejate, bărbații pentru a avea spor în munca pe care o desfășurau pe ogor și în gospodărie. Cei în vârstă țineau post negru pentru iertarea păcatelor și pentru a avea parte de un sfârșit creștinesc.
În ajunul „Bobotezei”, preotul mergea prin sat pentru a binecuvânta fiecare gospodărie cu agheasmă și pentru a aduce vestea Botezului Domnului în apele Iordanului.
Un obicei care se mai practică și în prezent este „Încuratul cailor”. Caii sunt lăsați liberi sau sunt încălecați de flăcăi, conform tradiției.
A doua zi, de praznicul Sfântului Prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, gospodarii petreceau cu voie bună, pentru a fi veseli tot anul. Exista credința că în această zi femeile aveau o mare putere asupra bărbaților și chiar dacă aceștia erau lăsați nemâncați, nu aveau voie să se supere pe nevestele lor.
Despre Sfântul Prooroc Ioan, cel care l-a botezat pe Iisus în apele Iordanului, se spune că a pus bazele posturilor. Conform credințelor populare, „nănașul” lui Dumnezeu este ocrotitorul roadelor pământului, protectorul agricultorilor și al crescătorilor de vite, dar și al pruncilor.
În imagine, „Botezul lui Iisus”, scenă dintr-o icoană-triptic de Școală Rusă Medievală Târzie, pictată pe lemn la finalul secolului al XVIII-lea/ începutul secolului al XIX-lea. Tripticul poate fi admirat în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța
