22 decembrie 1989 – Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății

În urmă cu 36 de ani, pe 22 decembrie 1989, România trăia un moment crucial al istoriei sale: eliberarea ţării de regimul comunist şi începutul democrației.

Publicat de Adina Sîrbu, 22 decembrie 2025, 08:39 / actualizat: 22 decembrie 2025, 9:47

Anual, la 22 decembrie este marcată Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, stabilită prin lege ca fiind ziua în care a început democrația în România.

În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, România trăia un moment crucial al istoriei sale: eliberarea ţării de regimul comunist şi începutul democrației. Este ziua în care dictatorul Nicolae Ceaușescu a fugit, structurile de putere ale vechiului regim au fost dizolvate, iar oamenii au strigat, în toată țara, „Libertate”. Însă, idealurile de democraţie şi libertate au fost scump plătite de mii de eroi, care au luptat până la sacrificiul suprem pentru un viitor mai bun.

În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, mari coloane de manifestanţi provenind de la principalele întreprinderi ale Bucureştiului se îndreaptă spre centrul oraşului. Înaintarea lor este oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată în apropierea sediului CC al PCR.

La ora 10.00, Nicolae Ceauşescu organizează o şedinţă cu câţiva generali, în timpul căreia îl acuză pe generalul Milea de trădare, acesta fiind mai târziu găsit împuşcat. Generalul Victor Atanasie Stănculescu este numit ministru al apărării naţionale, în locul lui Milea, şi dă ordin tuturor unităţilor militare aflate în Bucureşti să se retragă în cazărmi.

Radioul şi Televiziunea transmit un comunicat prin care anunţă sinuciderea „trădătorului Milea”, precum şi instituirea stării de necesitate pe teritoriul României. În faţa celor peste 100.000 de demonstranţi din faţa Comitetului Central, Nicolae Ceauşescu încearcă să vorbească mulţimii de la balconul clădirii, dar este huiduit.

La ora 12.06, Nicolae și Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp, au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. În piaţă s-a scandat minute în şir, într-un glas: „Ole, ole, ole, ole/ Ceauşescu nu mai e!”.

Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu soţii Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte, iar în ziua de Crăciun, au fost executați în urma celui mai controversat proces din istoria românilor.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de oameni, care au ieşit din case şi au invadat bulevardele oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central, protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau „Libertate!”, „România!”.

În acelaşi timp, oamenii s-au adunat în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele, iar postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că „dictatorul a fugit”, strigând „Victorie! Fraţi români, am învins!”.

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop „instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis „Comunicatul către ţară„ al Consiliului FSN, în care se arăta: „Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”.

A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România, ce cuprindea deziderate precum: abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc.

În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti.

Noaptea de 22 spre 23 decembrie a fost începutul celei mai sângeroase perioade a Revoluției. A început să se tragă în mai multe locuri din Bucureşti, înregistrându-se victime în rândul militarilor care trecuseră de partea poporului, dar și în rândul civililor.

Sediul Televiziunii este atacat în forţă şi, pentru puţin timp, emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc şi în celelalte oraşe mari ale ţării.

În Revoluție, și-au pierdut viața 1.166 de oameni și alți 4.090 au fost răniți.

Ziua de 22 decembrie 1989 a fost declarată prin lege Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.