Cristi Danileț câștigă la CEDO împotriva României într-o cauză privind libertatea de exprimare
Cristi Danileț: „Am câștigat cea mai importantă cauză de până acum a unui magistrat din Europa pe libertatea de exprimare.”
Publicat de Adina Sîrbu, 15 decembrie 2025, 13:17 / actualizat: 15 decembrie 2025, 14:36
Marea Cameră a CEDO a pronunțat verdictul în favoarea judecătorului Cristi Danileț în cauza împotriva României și a decis că autoritățile române au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare.
Într-o postare pe Facebook, fostul judecător a scris: „Am câștigat cea mai importantă cauză de până acum a unui magistrat din Europa pe libertatea de exprimare. Marea Cameră a CEDO – cel mai înalt for de justiție din cadrul Consiliului Europei ce reunește 46 state membre – tocmai a pronunțat soluția în cazul Danileț c. României privind libertatea de exprimare a magistraților în subiecte de interes general. Hotărârea este disponibilă la https://hudoc.echr.coe.int/rum?i=001-247839. Am fost reprezentat de avocatele Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan cărora le mulțumesc din suflet pentru pregătirea acestui caz și reprezentarea de excepție în fața instanței europene.”
Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a decis luni că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general, spune Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Danileț la Strasbourg.
În anul 2021, Cristi Danileț, la acea vreme încă judecător, a dat România în judecată la CEDO, după ce a fost sancționat în anul 2019 de CSM, condus atunci de Lia Savone, pentru postarea a două mesaje pe Facebook.
„Marea Cameră a decis menținerea soluției pronunțate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertății magistraților de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancționa disciplinar. Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice. Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public”, explică Nicoleta Popescu.
Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul lui Danileț articolul 10 privind libertatea de exprimare din Convenția europeană a drepturilor omului. În plus, CEDO a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.
Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate „minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.
„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei. Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept”, a declarat Cristi Danileț.
În mai 2019, CSM a decis sancționarea disciplinară a judecătorului Cristi Danileț prin reducerea indemnizației cu 5% timp de două luni, invocând opinii exprimate de acesta în spațiul public. Danileț a contestat sancțiunea, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia CSM.
Ulterior, pe 18 martie 2021, fostul judecător s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, invocând încălcarea libertății de exprimare. În februarie 2024, CEDO a dat o primă hotărâre favorabilă lui Danileț, condamnând România, însă statul român a formulat recurs, ceea ce a dus cauza în fața Marii Camere.
Verdictul pronunțat acum este definitiv și nu mai poate fi atacat, iar hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei
Cazul analizat de CEDO nu a fost singurul conflict dintre Cristi Danileț și Consiliul Superior al Magistraturii.
De-a lungul anilor, CSM a decis de trei ori excluderea acestuia din profesie. În aprilie 2023, Cristi Danileț a câștigat definitiv cel de-al treilea proces intentat CSM, care decisese excluderea sa în 2021 pentru două filmulețe postate pe TikTok. În urma hotărârii instanței, el a fost repus în funcție, iar în ianuarie 2024, Cristi Danileț s-a pensionat din magistratură.
Hotărârea Marii Camere a CEDO are o semnificație care depășește cazul individual al fostului judecător, întrucât trasează limite clare ale intervenției statului în libertatea de exprimare a magistraților și obligă România, dar și celelalte state membre ale Consiliului Europei, să își alinieze practicile disciplinare la standardele europene.
Este de așteptat ca decizia să fie invocată în viitoare cauze privind sancționarea judecătorilor și procurorilor pentru opinii exprimate în interes public, inclusiv în contextul dezbaterilor despre independența justiției și rolul magistraților într-o societate democratică.
În prezent, Lia Savonea asigură șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind vizată de critici din sistem. Stilul său autoritar de a conduce instanța supremă a redevenit subiect de dezbatere publică în urma documentarului Recorder, în urma căruia au izbucnit proteste de stradă ale celor care vor să fie asigurată independența justiției.
Surse: AGERPRES, Radio România
