România trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor de monitorizare a calității aerului

Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 decembrie 2025, 20:16

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor care îi revin în temeiul Directivelor privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

În temeiul directivelor, statele membre trebuie să evalueze calitatea aerului înconjurător în conformitate cu cerințe detaliate privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și cu obiectivele de calitate a datelor. Aceste obligații de monitorizare sunt esențiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanți și pentru a sprijini un management eficace al calității aerului. Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că rețeaua sa națională de monitorizare a calității aerului îndeplinește aceste cerințe legale.

Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate.

În urma evaluării celor mai recente date privind calitatea aerului din România, Comisia a concluzionat că, în pofida măsurilor luate de autoritățile române – inclusiv a eforturilor de modernizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului – există în continuare lacune semnificative în materie de conformitate. Printre acestea se numără deficiențe în ceea ce privește numărul adecvat de puncte de prelevare și neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor. Deficiențele se referă la principalii poluanți, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), metalele grele și benzoapirenul. Prin urmare, rețeaua de monitorizare a României nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislația UE.

În acest context, Comisia a considerat că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE privind calitatea aerului înconjurător fac parte din cadrul de politică pentru un aer curat și contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 privind poluarea aerului prevăzute în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării. Acestea prevăd valori-limită și valori-țintă pentru concentrațiile mai multor poluanți care afectează calitatea aerului și stabilesc cerințe detaliate pentru monitorizarea și raportarea datelor privind calitatea aerului. Scopul este de a se asigura că statele membre evaluează, gestionează și îmbunătățesc adecvat calitatea aerului înconjurător, astfel încât să se respecte standardele UE privind calitatea aerului.

Sursa – Agerpres