9 decembrie – Ziua internațională pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime
Publicat de Doina Sirbu, 9 decembrie 2025, 08:30
La 9 decembrie este marcată, sub auspiciile Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime, potrivit www.un.org. Demersul pentru instituirea acestei zile a avut loc la 11 septembrie 2015, fiind derulat de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. La 9 decembrie 1948 a fost adoptată Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, conform www.un.org.
În acest an, în cadrul sistemului ONU, are loc marcarea celei de-a zecea zile internaționale pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime, inclusiv în ce privește acțiuni de prevenire față de incitarea la comiterea unui asemenea act, prin măsuri necesare și potrivite, potrivit www.un.org.
În septembrie 2025, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția A/RES/79/328 prin care este exprimată în plan public internațional îngrijorarea că, în ciuda eforturilor comunității internaționale, zeci de mii de victime umane inocente continuă să fie victimele crimei de genocid. Textul rezoluției atrage atenția publică asupra responsabilității fiecărui stat de a proteja populațiile de genocid, conform www.un.org/.
La 9 decembrie 2025, are loc la New York, începând cu ora locală 10:00 a.m., o reuniune la nivel înalt a Adunării Generale a Națiunilor UNite, transmisă live la UN WebTV, care va include discursuri ale președintelui Adunării Generale, ale Consilierului special pentru prevenirea crimei de genocid și declarații din partea unor oficiali ai statelor membre.
În acest an, cea de-a zecea aniversare a Zilei internaționale pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime și evenimentul dedicat, la nivel înalt, de la sediul ONU din New York, se desfășoară în cadrul temei anunțate: ”Amintiți-vă de Victime. Preveniți Genocidul”, indică www.un.org.
Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, cunoscută și sub denumirea ”Convenția Genocidului”, definește – la Articolul 2 – termenul de genocid astfel: ‘oricare dintre următoarele fapte, comise cu intenția de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios (…)’, incluzând: omorârea membrilor grupului; lezarea gravă, fizică sau psihică, a membrilor grupului; intervenția deliberată asupra condițiilor de viață ale grupului, cu scopul de a-l distruge, total sau parțial; implementarea unor măsuri menite să prevină nașterile în interiorul grupului; transferul forțat al copiilor dintr-un grup într-un alt grup. ”Comis pe timp de pace sau pe timp de război, genocidul este o crimă sub jurisdicția internațională, pe care membrii Convenției se angajează să o prevină și să o reprime, responsabilitatea primară revenind fiecărui stat în parte”, potrivit Convenției.
În 2005, Organizația Națiunilor Unite a adoptat principiul responsabilității de a proteja, iar în 2008, a fost înființat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul unor organizații ce luptă pentru respectarea drepturilor omului. Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma acest principiu într-un ghid practic de acțiune în fața atrocităților comise în masă, conform www.globalr2p.org.
Adunarea Generală a ONU a reiterat, prin Rezoluția din septembrie 2015, responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-și proteja populația de crimele de genocid.
În cadrul sistemului Națiunilor Unite funcționează Biroul pentru prevenirea genocidului și responsabilitatea de protecție, coordonat de doi consilieri speciali.
Consilierul special pentru prevenirea genocidului acționează ca un catalizator pentru creșterea gradului de conștientizare a cauzelor și a dinamicii genocidului, pentru alertarea actorilor relevanți acolo unde există riscul producerii genocidului, cât și pentru consilierea și mobilizarea pentru o acțiune adecvată în domeniu.
Consilierul special pentru responsabilitatea de a proteja coordonează dezvoltarea conceptuală, politică, instituțională și operațională în aria sa de activitate.
Sursă: AGERPRES