TULCEA: Soluții pentru reconstrucţia ecologică a zonei Carasuhat inundată accidental

Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete a atras atenţia că pentru reconstrucţia ecologică a zonei inundate accidental este nevoie de schimbarea statutului juridic al acesteia.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 decembrie 2025, 14:30

FAO, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, este interesată să sprijine financiar reconstrucţia ecologică a unei părţi a amenajării agricole Carasuhat, din apropierea satului Mahmudia, zonă administrată de Consiliul Judeţean Tulcea.

Este vorba despre zona care a fost inundată accidental prin breșa creată în digul realizat în urmă cu mai mulţi ani pentru protejarea unei zone renaturate la iniţiativa comunităţii locale, în parteneriat cu World Wildelife Fund.

Zona concesionată de CJ aparţine domeniului public al judeţului, a fost o amenajare agricolă, a făcut obiectul unui litigiu pierdut în instanţă de autorităţile tulcene care sunt acum obligate să repare digul distrus de apă în anul 2023, situaţia acestuia fiind prezentată săptămâna trecută de guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete, la cea de-a XXVIII-a reuniuni a Comitetului tehnic şi ştiinţific pentru zone umede Convenţia RAMSAR, desfăşurată la Gland, în Elveţia.

„Sprijinul a fost total pentru reconstrucţia ecologică, pentru ca terenul să rămână aşa. Mai mult decât atât, FAO s-a declarat interesată să participe la o eventuală reconstrucţie ecologică a zonei deja inundate prin accesarea unei linii de finanţare pe care urmează să ne-o pună la dispoziţie spre informare şi să facem un parteneriat ARBDD – FAO. Ar fi un lucru extraordinar, pentru că ar creşte vizibilitatea, importanţa şi responsabilitatea faţă de comunitatea locală şi faţă de zona umedă”, a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan-Ioachim Bulete.

El a amintit că instanţa a decis ca autorităţile să refacă digul care desparte cele două amenajări din zona Carasuhat – cea renaturată dirijat şi cea reconstruită ecologic accidental, precum şi să închidă canalul care traversează amenajarea Carasuhat.

„Din punct de vedere juridic, vom iniţia o nouă acţiune în instanţă în ceea ce priveşte această decizie, iar până când se soluţionează această nouă acţiune în instanţă, vom găsi soluţii de despăgubire pentru acei concesionari, pentru sumele investite”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.

Bulete a atras atenţia că pentru reconstrucţia ecologică a zonei inundate accidental este nevoie de schimbarea statutului juridic al acesteia.

„Trebuie găsită soluţia legislativă ca suprafaţa respectivă să treacă din domeniul public al judeţului în domeniuil public al statului român, iar apoi să se supună reconstrucţiei ecologice. Va fi o lucrare de interes naţional, aşa cum prevede legea Rezervaţiei. Vă asigur că toată lumea este de acord pentru găsirea acestei soluţii de tip win-win. Singura discuţie pe care nu am avut-o este cu toţi actorii la masă cu noi – CJ, Ministerul Mediului, Primăria şi cu concesionarii”, a adăugat guvernatorul Bogdan-Ioachim Bulete.

Subiectele renaturării şi amenajării agricole Carasuhat au fost discutate și la o întâlnire desfăşurată joi, 4 decembrie, cu pescarii, operatorii turistici şi autorităţile comunelor Mahmudia şi Murighiol, în timpul căreia conducerea ARBDD a fost întrebată cu privire la proiectele de renaturare.

„Am făcut un Colegiu executiv al ARBDD şi am subliniat ce terenuri de reconstrucţii ecologice mai avem şi dacă mai sunt viabile din punctul de vedere al unei corespondenţe cu CJ Tulcea, pentru că nu poate fi făcută o reconstrucţie ecologică pe terenul altcuiva. Când vorbim despre terenul Carasuhat, s-au rupt digurile şi este făcută reconstrucţia în mod natural. Nu mai poate fi vorba de o reconstrucţie făcută ordonat. E făcută accidental, iar costurile pentru statul român de a scoate apa şi de a reconstrui digul sunt mult mai mari decât eventualele compensaţii care pot fi date agricultorilor care nu-şi pot duce la final contractele de concesiune”, a declarat, în timpul şedinţei desfăşurate la Mahmudia, guvernatorul Rezervaţiei.

El a susţinut că cele două firme care au terenuri concesionate de la CJ în zonă pentru agricultură au solicitat în instanţă 4 milioane de lei, despăgubiri pentru daunele produse în urma breşei apărute în urmă cu doi ani în digul de protejare a zonei reconstruită ecologic printr-un proiect cu fonduri europene, şi a adăugat că aceste compensaţii trebuie să fie mai întâi certificate de un expert autorizat de instanţă înainte de a fi acordate.

În ultimii peste 20 de ani, mai mulţi guvernatori ai Rezervaţiei au solicitat CJ „renaturarea” sau „reconstrucţia ecologică” a unor suprafeţe agricole sau piscicole concesionate de CJ unor firme private care nu ar fi fost folosite cu destinaţia iniţială, însă diferiţi şefi ai administraţiei judeţene au refuzat să dea curs solicitărilor, în contextul în care firmele concesionare contribuie la bugetul judeţului, iar statul român, prin Ministerul Mediului, a alocat în anul 2008, de exemplu, 26 de milioane de lei pentru „renaturarea unor terenuri” din Delta Dunării.

Amenajarea agricolă Carasuhat aparţinând CJ are o suprafaţă de aproape 1.330 de hectare şi a fost concesionată în ani diferiţi, pentru perioade de la 10 ani până la 30 de ani, mai multor persoane fizice şi juridice, administraţia judeţeană având de încasat de la acestea sume variind de la 118 la 1.500 de lei, pe hectar, pe an.

Primăria comunei Mahmudia, în parteneriat cu WWF şi ARBDD, a derulat în perioada 2013-2015 un proiect de renaturare a circa 924 de hectare de teren agricol, această suprafaţă fiind transformată într-un luciu de apă pentru protejarea biodiversităţii. Proiectul cu un buget total de circa 2,5 milioane de euro a fost susţinut financiar prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

„Renaturarea” şi „reconstrucţia ecologică” par noţiuni similare care au în principiu acelaşi efect, mărirea luciului de apă, dar reconstrucţia ecologică presupune lucrări complexe, potrivit specialiştilor în domeniu.

Sursă: AGERPRES