Zelenski: Ucraina trece prin unul din cele mai dificile momente în istoria sa în urma planului american

Potrivit mai multor surse citate de Reuters şi Washington Post, preşedintele american Donald Trump doreşte ca Ucraina să semneze până cel târziu joi, 27 noiembrie, măcar o înţelegere cadru prin care să accepte liniile generale ale planului propus.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 noiembrie 2025, 18:53

Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul avansat de SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a avertizat vineri într-un mesaj către naţiune preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că Ucraina trece acum prin unul dintre cele mai grele momente ale istoriei sale, dar a promis că va colabora constructiv cu SUA asupra respectivului plan, fără a trăda interesele naţionale, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

‘Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener cheie. Fie 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de complicată’, a subliniat Zelenski în mesajul său, referindu-se la propunerea de plan de pace în 28 de puncte primită din partea SUA şi care cuprinde concesii majore pe care ar trebui să le facă Ucraina pentru a ajunge la pace cu Rusia, mai ales să-i cedeze acesteia teritorii.

Potrivit mai multor surse citate de Reuters şi Washington Post, preşedintele american Donald Trump doreşte ca Ucraina să semneze până cel târziu joi, 27 noiembrie, măcar o înţelegere cadru prin care să accepte liniile generale ale planului propus, ameninţând Kievul că în caz contrar Statele Unite vor opri transferurile de arme şi informaţii către Ucraina.

Preşedintele Zelenski, el însuşi fragilizat de un scandal de corupţie în care sunt implicaţi colaboratori apropiaţi ai săi, se vede acum supus unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât şi a Moscovei, care i-a cerut vineri să accepte negocieri fără întârziere, înainte de a pierde noi teritorii, în timp ce situaţia armatei ucrainene pe front se deteriorează.

Cu toate acestea, Zelenski a afirmat în intervenţia sa că va propune Statelor Unite ‘alternative’ la planul propus. ‘Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune alternative’, a indicat el, promiţând că nu va ‘trăda’ Ucraina.

‘Vom colabora calm cu America şi cu toţi partenerii noştri. Vom căuta soluţii constructive cu principalul nostru partener’, a continuat Zelenski, referindu-se aici la SUA, deşi a insistat apoi şi asupra sprijinului aliaţilor săi europeni, care l-au asigurat că vor susţine Ucraina oricât de mult timp continuă războiul cu Rusia şi au avut reacţii negative faţă de planul de pace avansat de SUA, în elaborarea căruia Washingtonul nu i-a consultat.

‘Să ne amintim: Europa este cu noi. Credem acest lucru: Europa va fi cu noi!’, a insistat preşedintele ucrainean. Totuşi, el s-a arătat conştient de situaţia dificilă politică şi militară. ‘Noi, desigur, suntem din oţel. Dar orice metal, oricât de tare ar fi, poate ceda’, a admis Zelenski.

Planul propus, ce are 28 de puncte, prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.

De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.

În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra ‘comunităţii transatlantice’, dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.

Planul conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.

Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărţită egal între Ucraina şi Rusia.

Cât despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, planul menţionează ridicarea treptată a acestora.

Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de o sută de zile şi să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învăţământ şi în mass-media.

Sursa – Agerpres