ANAT: România, singura țară europeană cu turism mai slab ca în comunism
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic la care România stă mai rău decât înainte de 1989”, spune Alin Burcea, președintele ANAT.
Publicat de Adina Sîrbu, 16 noiembrie 2025, 13:37
Asociația Națională a Agențiilor de Turism atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă.
În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT.
Avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri.
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic la care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, atrage atenția președintele ANAT.
Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică.
Turism tratat ca un moft, nu ca o afacere strategică
România a atras în 2024 doar 2,4 milioane de turiști străini, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce Bulgaria a depășit pragul de 13 milioane.
Alin Burcea consideră că problema este una de viziune și de priorități politice.
Principalul nostru obstacol este dezinteresul constant al guvernanților, care nu înțeleg că această industrie poate aduce profit și beneficii statului. În România, turismul e privit ca un moft. În alte țări, precum Turcia, este considerat o afacere strategică, de acolo vin zeci de miliarde de euro anual.
Șeful ANAT spune că România nu are în prezent niciun minister al turismului și nici o autoritate distinctă care să coordoneze sectorul.
De cinci luni, departamentul responsabil nu face altceva decât să critice turismul. Iar bugetul pentru promovarea României este de doar două milioane de euro, mai puțin decât investește o firmă medie din domeniu în propria imagine.
Diferențe uriașe față de țările vecine
Bulgaria alocă 15 milioane de euro pentru promovarea turistică, iar Turcia investește 45 de milioane anual, obținând în schimb încasări de 45 de miliarde de euro, a subliniat Alin Burcea.
E clar că acolo există o strategie și o viziune. La noi, fără promovare, nu ai ce vinde. În plus, anul viitor nici voucherele de vacanță nu vor mai fi disponibile, deși ele au susținut parțial încasările din turism.
Întrebat despre obstacolele interne, reprezentantul ANAT respinge ideea că infrastructura este cauza principală a stagnării:
Sunt țări turistice cu drumuri mai proaste decât ale noastre. Nici ideea că avem servicii slabe nu e complet justificată. Sigur, lipsa de pregătire contează, dacă ospătarii nu știu unde se pune furculița, avem o problemă. Dar marea noastră lipsă e tot promovarea.
El amintește perioada în care, ca secretar de stat, România aducea anual sute de jurnaliști și agenți străini să descopere țara.
Acum nu mai vine nimeni. Niciun avion străin nu a aterizat anul acesta la Kogălniceanu, iar aeroportul de acolo arată de parcă ar fi din altă epocă. Dacă îl compari cu cel din Burgas, care strălucește, înțelegi unde e diferența.
„Țepele din turism” și lipsa protecției pentru clienți
Referitor la cazurile de escrocherii din turism, Alin Burcea le consideră cazuri izolate.
În 2025, din 2400 de agenții licențiate, a existat o singură insolvență. Nu e vorba de țepe, ci de management defectuos. Falimentul face parte din economia capitalistă.
Totuși, el recunoaște că legislația privind protecția turiștilor este depășită și că România ar trebui să adopte un Fond de garantare, așa cum există în alte țări europene.
Avem proiectul scris, dar guvernul refuză să îl legifereze. Deputații au spus că ar fi o nouă taxă, deși nu e vorba de nicio taxă. Pur și simplu, nu se dorește, consideră Alin Burcea.
Surse: comunicat ANAT, interviu Radio Cluj