Raport al Statelor Unite: România este o țară coruptă, care descurajează investițiile generatoare de bunăstare. Ciudatul caz al Portului Constanța, o oază de corectitudine, în actele oficiale

Interviu realizat de Bogdan Comșa cu Laura Ștefan, specialist pe probleme de corupție la Expert Forum.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 noiembrie 2025, 15:04

Corupția nu doar ucide – cum s-a evocat, recent, la comemorarea tragediei din clubul Colectiv. Corupția și sărăcește. Este un adevăr simplu, evocat în ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA, în care se discută despre corupția larg răspândită în România și care îi descurajează pe investitorii americani.

Un alt adevăr banal este că, fără investiții, salariile sunt mici și, implicit, viața omului de rând – mai grea. Iar dacă verificăm pe ce loc sunt salariile din Constanța, în clasamentul național, vedem că ceva este în neregulă.

Avem și vești aparent bune: Portul Constanța este o oază de corectitudine, dacă ne uităm numai la datele oficiale. Chestiune care le ridică mari semne de întrebare experților anticorupție. Explicăm în interviul următor, realizat de Bogdan Comșa cu Laura Ștefan, specialist pe probleme de corupție la Expert Forum.

Laura Ștefan este unul dintre cei mai experimentați reprezentanți ai societății civile din țara noastră pe probleme juridice și în domeniul luptei împotriva corupției. A participat, alături de fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, la armonizarea legislației din România, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar acum face parte din organismele care selectează și recrutează candidații structurilor anti-corupție din Ucraina.

A analizat, pentru Radio Constanța, ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite despre Justiție. Iată principalele opinii, care prefațează interviul pe larg.

– În ultimii ani, în România nu s-a înregistrat un progres real în combaterea corupției, iar calitatea guvernanței la nivel local sau national nu s-a îmbunătățit;
– Din dosarele de corupție nu au fost învățate lecții pentru a corecta problemele de sistem;
– Raportul Departamentului de Stat al SUA reflectă probleme bine cunoscute și leagă direct deficiențele de guvernanță de lipsa de interes a investitorilor;
– Se menționează corupția sistemică și inconsistența deciziilor judiciare, schimbările legislative rapide și lipsa analizelor de impact, context care nu le permite companiilor să facă planuri stabile;
– Rezultatul este o atractivitate scăzută a României pentru investiții străine.

Despre Portul Constanța:

– Este „incredibil” că există atât de puține dosare importante privind Portul Constanța;
– Dosarele existente provin mai ales de la DNA, nu de la DIICOT, ceea ce este neobișnuit pentru un port mare, în condițiile în care porturile sunt huburi ale crimei organizate și ale criminalității economice;
– Lipsa dosarelor nu indică absența infracțiunilor, ci lipsa acțiunii autorităților;
– Plângerile Laurei Kovesi privind lipsa de cooperare a autorităților române sunt justificate;
– Autoritățile locale sunt deseori „mână în mână” cu cei implicați în activități ilegale.
– Portul Constanța pare „curat” doar în acte, ceea ce reprezintă o anomalie față de realitatea porturilor mari din lume.

REPORTER
Doamna Laura Ștefan, în urmă cu aproximativ 10 ani realizam un interviu în care vă solicitam opinia despre o afirmație a fostului primar Radu Mazăre, care explica salariile mici din Constanța, comparativ cu cele din restul țării, prin depărtarea fizică de Occident, motiv pentru care orașul nostru era ocolit de investitori. Constanța, oraș-port, cel mai mare din țară, care ar fi trebuit să fie umăr la umăr cu Bucureștiul sau chiar peste, așa cum se întâmplă în țările dezvoltate, cu o democrație consolidată. Și ne spuneați, atunci, că nu depărtarea de țările vestice este problema Constanței, ci corupția generalizată care îi ține departe pe investitori. Ulterior, Radu Mazăre a și fost condamnat, ceea ce a confirmat teoria dumneavoastră. Însă și fără Mazăre, Constanța a rămas în continuare într-o zonă mediocră în privința salariilor. Și discutăm, acum, din nou despre corupție – corupție invocată în ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite, corupție larg răspândită, se afirmă în document, în rândul funcționarilor publici din România, în mediul de afaceri și în sistemul vamal. Pare că nu am evoluat prea mult…

LAURA ȘTEFAN
Din păcate, ultimii ani nu au marcat o evoluție, așa cum bine spuneți în România, în lupta împotriva corupției și nici în modernizarea guvernanței la nivel local sau la nivel național, căci, nu-i așa? Spre asta tindem. Lupta împotriva corupției ca un instrument de reglare a deficitelor de guvernanță. Ar trebui să învățăm din fiecare dosar de corupție investigat și trimis în judecată, unde sunt problemele noastre structurale și să le să le adresăm, să le rezolvăm. Din păcate, lucrurile astea nu s-au întâmplat în ultimii ani și raportul Departamentului de Stat nu este, desigur, o surpriză. E interesant că focusul acestui raport cade pe mediul investițional și cumva foarte simplu în raport este explicate, cu asupra măsură, legătura între deficitele de guvernanță din România și lipsa apetenței investitorilor pentru țara noastră.

Se spun și lucruri bune despre România în acest raport, nu doar lucruri rele. Însă secretul lui Polichinelle este, iată, în ochiul public, este scris negru pe alb. Se vorbește despre corupție sistematică. Se vorbește despre întârzieri în deciziile judecătorești, se vorbește despre lipsa coerenței judiciare în România, și anume faptul că aceeași cauză poate să aibă două soluții diferite.

Se mai vorbește despre o veche problem a noastră, și anume despre variațiile foarte rapide la nivel legislativ și la nivelul reglementărilor în general. Se vorbește despre lipsa de interes pentru a organiza veritabile dezbateri publice pe baza proiectelor de lege și pe baza proiectelor de hotărâri de guvern și despre incapacitatea României de a realiza o analiză de impact înainte de reglementare.

Deci, despre toate acestea puse laolaltă și rezultatul absolut firesc, și anume o lipsă de atractivitate a României pentru investiții, mai ales în condițiile în care, iată, spuneam, cadrul legislativ se schimbă foarte frecvent, cu impact de foarte multe ori în zona taxării, astfel încât companiile se află în imposibilitatea de a-și face predicții realiste cu privire la felul în care va evolua afacerea de la un an la altul.

REPORTER
Portul Constanța nu este menționat explicit în raportul Departamentului de Stat, însă sistemul vamal – da, iar Portul Constanța este cel mai mare și mai important punct vamal, din perspectivă economică. Adăugăm aici acuzațiile recente ale doamnei Kovesi, șefa Parchetului European, cea care a condus anterior DNA. Spunea doamna Kovesi că autoritățile din România nu furnizează informații care să ajute la combaterea faptelor de corupție din port, care se traduc în pierderi de bani pentru România. Avem, este adevărat, două dosare, dintre care unul mai nou, în care sunt implicați mai mulți politicieni locali, însă, în res,t pare că situația din Portul Constanța este bună, că nu prea se întâmplă nimic în neregulă.

LAURA ȘTEFAN
Da, aproape incredibil de bună, nu-i așa? Dacă e să ne uităm cu ochiul celui care știe cum arată România și care știe ce înseamnă pentru România Portul Constanța. Eu am spus de mai multe ori, în primul rând că mi se pare problematic faptul că singurele dosare pe care le avem despre Portul Constanța, Semnificative, vreau să spun, vin de la DNA și nu de la DIICOT.

Asta îmi indică mie faptul că, spre deosebire de toate porturile din lumea aceasta, Constanța nu este un port care să reprezinte o atracție pentru crima organizată. Sigur, poate că ăsta poate fi un studiu de caz despre cum cifra albă a criminalității nu este cu adevărat relevantă pentru a înțelege criminalitatea în sine. Dar cifra albă, adică dosarele care ajung în instanță versus cifra neagră, și anume criminalitatea reală, Portul Constanța nu face niciun rabat de la problemele pe care porturile le au în toată lumea.

Ele sunt un hub pentru criminalitatea organizată și pentru criminalitate economică. Și atunci sigur că se justifică supărarea sau frustrarea exprimată de doamna Kovesi, care vorbește despre tăcerea autorităților, pentru că, nu-i așa, de fapt, Parchetul European de unde ar trebui să primească aceste informații? De la firul ierbii, iar la firul ierbii se află autoritățile române, care de cele mai multe ori, sunt de fapt mână în mână, cu cei care comit acest tip de infracționalitate.

Am văzut în dosarele mari anchetate de DNA de-a lungul timpului, cum sectorul public lucrează foarte bine cu sectorul privat și cum corupția este de fapt un instrument care să permită comiterea de alte infracțiuni, cum ar fi infracțiunile economice, contrabanda și așa mai departe.

Deci, da, portul Constanța rămâne, cel puțin în statisticile judiciare, o ciudățenie, dacă e să ne uităm la porturi în general. Și ciudățenia asta mă tem că nu are altă explicație decât lipsa de acțiune, lipsa de reacție a autorităților române.