Vaccinarea anti-HPV gratuită intră în vigoare pentru tinerii cu vârste între 19 şi 26 ani

Aproximativ 1,5 milioane de persoane devin eligibile, în condițiile în care acoperirea vaccinală medie este sub 13%.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 octombrie 2025, 10:10

Societatea de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR) salută extinderea gratuităţii pentru vaccinarea anti-HPV la persoanele de ambele sexe cu vârsta între 19 şi 26 de ani. Măsura, care intră în vigoare începând de miercuri, 1 octombrie 2025, poate proteja de infecţia cu HPV aproximativ 1,5 milioane de tineri.

„Extinderea gratuităţii vaccinării anti-HPV pentru tinerii între 19 şi 26 de ani este o decizie de sănătate publică care poate schimba statisticile privind incidenţa cancerelor cauzate de infecţia persistentă cu HPV în România. Vaccinul oferă protecţie reală împotriva infecţiilor care stau la baza multor cazuri de cancer de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal, orofaringian. Trebuie să transformăm această oportunitate legislativă în acţiuni concrete: informare clară, acces la cabinete şi sprijin pentru persoanele vulnerabile. Este necesar ca profesioniştii din domeniul sănătăţii – medici de familie, medici ginecologi, infecţionişti, medicii din cabinetele studenţeşti – să propună vaccinarea anti-HPV la fiecare oportunitate de interacţiune cu tinerii eligibili, pentru a creşte accesul şi acoperirea vaccinală. SOGR va rămâne activă în educare, formare şi susţinere a implementării la nivel naţional”, declară prof. dr. Elvira Brătilă, președinta Societății de Obstetrică Ginecologie din România.

Vaccinarea împotriva HPV a demonstrat eficacitate atât când este administrată adolescenţilor, cât şi atunci când este administrată adulţilor.

„Infecţia cu HPV poate apărea la orice vârstă, iar consecinţele unei infecţii persistente pot include cancere şi alte afecţiuni serioase. Vaccinarea oferă o protecţie importantă împotriva acestor riscuri, reducând semnificativ probabilitatea apariţiei bolilor cauzate de HPV. Chiar şi în cazul persoanelor care au avut deja contact sexual, imunizarea rămâne eficientă, contribuind la prevenirea infecţiilor noi”, explică prof. dr. Elvira Brătilă.

Un studiu realizat în 2024 de U-Report România la care au participat câteva sute de respondenţi arată că, deşi majoritatea adolescenţilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani sunt conştienţi de existenţa HPV şi a vaccinului asociat (60% dintre respondenţi), accesibilitatea şi informarea corectă rămân provocări majore. Adolescenţii şi tinerii sunt dispuşi să se vaccineze (50% dintre respondenţi) dacă primesc informaţiile şi sprijinul necesare.

Beneficiile vaccinării la tinerii adulţi

• protecţia se menţine chiar şi la persoanele care au avut deja contact sexual;
• chiar dacă o persoană a fost expusă la unul sau mai multe tipuri de HPV, vaccinarea poate preveni infecţiile cu celelalte tipuri incluse în vaccin şi poate reduce riscul de reinfecţie sau de progresie a unor infecţii existente;
• tinerii adulţi pot forma relaţii cu partneri noi, iar vaccinarea înainte sau în timpul perioadei active din punct de vedere sexual limitează transmiterea în comunitate şi oferă protecţie indirectă (efect de turmă) pentru parteneri;
• prevenţia primară prin vaccinare este mult mai eficientă, mai sigură şi mai rentabilă decât tratarea leziunilor precanceroase sau a cancerului.

Situaţia vaccinării la nivel naţional

Conform raportului INSP pentru perioada 01.01.2020 – 31.12.2024, România înregistrează progrese, dar rămâne cu o acoperire vaccinală încă suboptimală: la nivel naţional, acoperirea medie pentru femeile eligibile (născute în perioada 2003 – 2013) este de 12,5%.

Datele pe judeţe arată variaţii importante: municipiul Bucureşti, împreună cu judeţele Cluj şi Ilfov, înregistrează cele mai ridicate rate de vaccinare (Bucureşti – acoperire medie 28,5%), în timp ce multe alte judeţe rămân mult sub media naţională.

224.260 de persoane au primit, în perioada 2020 – 2024, cel puţin o doză de vaccin HPV. Măsura de compensare introdusă din 01.12.2023 a accelerat iniţierile de schemă – 95.104 persoane au început schema după această dată. Aceste cifre arată atât impactul pozitiv al politicilor recente, cât şi nevoia continuă de campanii ţintite şi de asigurare a accesului echitabil în toate judeţele.

HPV în cifre

HPV reprezintă o familie de virusuri foarte comună, cu peste 200 de tulpini identificate. Dintre acestea, aproximativ 40 de tipuri infectează zona genitală şi sunt transmise prin contact sexual, inclusiv contact piele-pe-piele.

Infecţia apare prin:

• Contact sexual direct (vaginal, anal, oral)
• Contact piele-pe-piele în zona genitală
• Transmitere de la mamă la nou-născut (rar).

Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi tranzitorii – sistemul imunitar le elimină în 1-2 ani. Însă anumite tulpini cu risc înalt (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) pot persista şi pot duce la modificări celulare precanceroase, iar în timp, la cancer.

HPV poate cauza multiple tipuri de cancer, atât la femei, cât şi la bărbaţi:

• Cancerul de col uterin (99% cauzat de HPV) – cel mai frecvent
• Cancerul vulvar (aproximativ 70% cauzat de HPV)
• Cancerul vaginal (aproximativ 75% cauzat de HPV)
• Cancerul anal (aproximativ 95% cauzat de HPV) – la ambele sexe
• Cancerul penian (aproximativ 60% cauzat de HPV)
• Cancerele orofaringiene (gât, baza limbii, amigdale) – aproximativ 70% cauzate de HPV.

HPV, în creştere la ambele sexe

Infecţia cu HPV este cea mai frecventă şi mai răspândită infecţie virală cu transmitere sexuală. Aproximativ 80% dintre bărbaţi şi femei se vor infecta cu HPV pe parcursul vieţii, iar ratele de infecţie persistentă cresc odată cu vârsta atât la femei, cât şi la bărbaţi.

România are cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de col uterin din Europa. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România şi al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România, însă al doilea cel mai frecvent în segmentul 15-44 ani.

La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidenţă şi cea mai mare rată a mortalităţii. Incidenţa este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalităţii de peste 4 ori mai mare. În fiecare an, aproape 3.400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi 1.805 femei îşi pierd viaţa din cauza acestei maladii.

Eliminarea cancerului de col uterin – un obiectiv realizabil

Strategia globală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru eliminarea cancerului de col uterin stabileşte obiective clare:

• 90% dintre fete să fie vaccinate împotriva HPV înainte de vârsta de 15 ani;
• 70% dintre femei să participe la screening periodic până la 35 de ani şi din nou la 45 de ani;
• 90% dintre femeile diagnosticate să beneficieze de tratament adecvat.

Extinderea programului de vaccinare anti-HPV la categoria de vârsta 19-26 reprezintă un pas important în alinierea României la aceste obiective.

Sursă: AGERPRES