Declaraţia „România fără violenţa domestică”, adoptată în Parlament
Parlamentul condamnă cu fermitate toate formele de violență domestică și cere măsuri eficiente pentru combaterea fenomenului.
Publicat de Adina Sîrbu, 30 septembrie 2025, 12:48
În 2025, au fost înregistrate 41 de cazuri de femicid, iar în ultimii trei ani, polițiștii au intervenit în peste 360.000 de situații de violență domestică, a declarat marți deputata USR Monica-Elena Berescu în plenul reunit al Parlamentului, care a adoptat Declarația „România fără violență domestică”.
Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Declaraţia „România fără violenţa domestică”, marți, 30 septembrie, în ședință comună, cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei, pentru a-și reafirma angajamentul de a adopta legislaţie şi politici publice menite să prevină şi să combată astfel de acte, să protejeze victimele şi să sancționeze agresorii.
Declaraţia „România fără violenţa domestică”, care a fost prezentată în plen de deputatul PNL Alina Gorghiu, a întrunit 320 de voturi „pentru” şi cinci abţineri.
„Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violenţă domestică – fizică, psihologică, economică sau sexuală – şi reafirmă că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Totodată, parlamentul îşi exprimă solidaritatea cu victimele violenţei domestice, în special cu femeile şi copiii, şi face apel la Guvern şi autorităţile publice să intensifice măsurile de prevenire, intervenţie şi sancţionare a actelor de violenţă domestică, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru adăposturi, servicii sociale, psihologice şi juridice”, arată documentul adoptat.
„Este inacceptabil ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi în România, unde violenţa domestică nu este doar un titlu spectaculos, ci o realitate persistentă, trăită zi de zi de mii de femei şi copii. Parlamentul României îşi reafirmă angajamentul de a adopta legislaţie şi politici publice menite să prevină şi să combată violenţa domestică, să protejeze victimele şi să tragă la răspundere agresorii”, mai arată Declaraţia.
Potrivit documentului, Parlamentul solicită instituţiilor competente – preşedintelui României, Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Poliţiei Române, Ministerului Public şi instanţelor judecătoreşti – să asigure aplicarea fermă şi consecventă a legislaţiei privind combaterea violenţei domestice, protejarea victimelor şi sancţionarea agresorilor. Totodată, își asumă angajamentul de a identifica împreună cu experţii şi organizaţiile neguvernamentale cele mai bune soluţii pentru ca fenomenul femicidului să fie înţeles, monitorizat şi combătut eficient, astfel încât numărul femeilor ucise pentru simplul fapt că sunt femei să scadă semnificativ.
Deputata USR Monica-Elena Berescu: „În România, o femeie pe săptămână își pierde viața din cauza violenței domestice”.
„În acest an deja au fost ucise 41 de femei. Cifra este una enormă. (…) Ceea ce se întâmplă în România este un flagel. Au fost sute de mii de femei care au sunat la 112 cerând disperate ajutor, iar în spatele lor, în spatele acelui apel, era o voce tremurând a unei mame, a unui copil care se întreba dacă mai apucă ziua de mâine. De aceea, declarația aceasta nu trebuie să fie doar o pagină dintr-un proces solemn al Parlamentului, ar trebui să fie începutul mandatului în care noi ne asumăm ca instituție că înțelegem gravitatea acestui fenomen și că ne ținem angajamentele. Trebuie să îmbunătățim legile, să alocăm bani pentru adăposturi și pentru centre de consiliere, să garantăm că ordinele de protecție se aplică imediat, să cerem Poliției și Justiției reacții ferme și rapide. Și la fel de important ar fi să discutăm despre educația timpurie în școli cu privire la respect și la egalitate”.
Vicepremierul Cătălin Predoiu: „E nevoie să facem din această temă una națională”.
Vicepremierul Cătălin Predoiu, senator PNL, a declarat, la rândul său, că este „de neacceptat” ca o societate care se dorește liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacție violența domestică, susținând că acest fenomen nu poate fi eradicat doar prin combaterea din partea instituțiilor de forță, ci este nevoie de foarte multă prevenție și o corelare mai bună între instituțiile care aplică legea.
„Numai 40% din ordinele de protecție care sunt eliberate de poliție în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanță, ceea ce înseamnă o diferență de viziuni între una mai conservatoare, mai prudentă, a instituțiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului și instanțe care au atitudine mai puțin conservatoare în privința acestui fenomen. Poate că aici un dialog mai strâns între Ministerul Justiției, Consiliul Superior la Magistraturii, Ministerul de Interne, Parchete ar aduce mai multă coerență acțiunii noastre, fiecare instituție, evident, păstrându-și competența, independența și autonomia funcțională. (…) E nevoie să facem din această temă una națională”, a precizat Predoiu.
Sursă: AGERPRES
