FOTO-AUDIO | Cetatea dobrogeană romano-bizantină Sucidava Moesica, scoasă la lumină, în premieră, de oameni care iubesc trecutul și moștenirile lui
După un mileniu și jumătate de uitare, arheologii readuc la lumină fortificația de pe Dunăre din inima Dobrogei.
Publicat de Adina Sîrbu, 17 septembrie 2025, 14:52
Vești bune pentru arheologia dobrogeană. A început cea de-a doua campanie de săpături sistematice în zona cetății romano-bizantine Sucidava Moesica, aflată pe malul Dunării, în zona localităților constănțene Izvoarele și Oltina.
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, împreună cu pasionații de arheologie Alina Cristea, Valentin Coman și Sebi Pătrunjei, precum și cu alți 20 de localnici, vor fi, timp de trei săptămâni cât durează săpăturile, o echipă strașnică.
Încă din primele trei zile de cercetări au fost descoperite fragmente din ceramică și mai multe monede.
Sunt săpături sistematice realizate în premieră, în cadrul proiectului cultural Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende realizat de Asociația Primus Art Laboratory, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și are o valoare totală de 278.000 lei.
Pe 24 octombrie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va avea loc o conferință publică în care vor fi prezentate rezultatele cercetării.
Până atunci însă, arheologul Sorin Marcel Colesniuc ne spune care este atmosfera din tabăra de arheologie și de ce este atât de important acest proiect.
Proiectul își propune să valorifice una dintre cele mai importante, dar deloc cercetate, cetăți romano-bizantine de pe teritoriul Dobrogei: Sucidava Moesica.
Situat în zona de graniță a Imperiului Roman, în sud-vestul Dobrogei, situl reflectă interferențele culturale dintre lumea romană, populațiile geto-dace și influențele bizantine ulterioare, având potențialul de a completa în mod esențial înțelegerea trecutului sud-dobrogean.
Inițiativa vine și ca răspuns la oportunitatea oferită de dezvoltarea noilor tehnologii de cercetare neinvazivă (investigare geofizică/geoelectrică, scanare LiDAR) care permit identificarea și cartografierea structurilor subterane cu un nivel ridicat de precizie, fără a afecta stratigrafia sitului. Metodele moderne, completate de tehnici clasice de săpătură arheologică, vor asigura o documentare riguroasă, coerentă și multidisciplinară a rezultatelor cercetării.
În acest context, în ultimele săptămâni, arealul cetății a fost scanat cu aparatură ultramodernă de tip LiDAR și georadar.
Rezultatele cercetărilor inițiale sunt extrem de încurajatoare: au fost identificate zidurile cetății, turnuri de apărare, atelierul de fierărie precum și o bazilică de mari dimensiuni. Începând de luni, 15 septembrie, timp de trei săptămâni, 20 de localnici vor participa activ la săpături, coordonați de o echipă de specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, condusă de cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, a declarat Georgiana Rusu, manager de proiect.
Proiectul include o componentă educativă dedicată copiilor din zonă, cu ateliere de arheologie experimentală, modelaj și explorare arheologică.
Finalul va fi marcat printr-un eveniment cultural comunitar sub forma unei șezători populare și o expoziție de fotografie care va pune în valoare patrimoniul istoric al cetății Sucidava Moesica.
Redactor: Silvia Pascale/ Sursă foto: Sorin Marcel Colesniuc
