În Marea Neagră au fost create recife artificiale și pajiști de iarbă de mare

Publicat de Doina Sirbu, 15 septembrie 2025, 15:56

România continuă cel mai mare proiect de mediu din istoria sa: A fost finalizată constituirea pajiștilor marine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și crearea de recife artificiale pentru stimularea altor specii de importanța comunitară  precum CystoseiraBarbata în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus.

În vara acestui an, România marchează un moment istoric în implementarea celui mai amplu proiect de reducere a efectelor eroziunii costiere și reconstrucție ecologică marină derulat vreodată în această țară și anume depășirea pragului de 10 hectare de zone amenajate pentru dezvoltarea ierbii de mare. Pe lângă această suprafață, aproximativ încă 10 hectare au fost amenajate pentru specia CystoseiraBarbata (algă brună).

Spre deosebire de prima etapă a acestui proiect, în prezent s-a inclus o componentă esențială de mediu, respectiv implantarea de iarbă de mare și crearea și extinderea de pajiști submarine în zona litoralului românesc la Marea Neagră. Specia aleasă pentru implantare, iarba de mare, este o specie de o importanță deosebită, astfel cum experții de mediu au stabilit.  Motivul este acela că Iarba de mare (în cazul nostru specia Zostera Noltii), denumită adesea „plămânul mării”, are un rol crucial în captarea carbonului, stabilizarea fundului marin și susținerea vieții marine și pentru acest motiv a fost propusă pentru implantare în cadrul unei inițiative unice în România. Astfel, pentru prima dată la scară mare în România, s-a efectuat implantarea de iarbă de mare și crearea unor pajiști submarine, care se dorește să devină „casa” mai multor specii de pești și alte viețuitoare marine. Implantarea s-a făcut în două modalități, prin translocarea de exemplare adulte din zone de împrumut autorizate în prealabil și prin sădirea de semințe în mediu semi-controlat, respectiv în zonele care au fost special pregătite în acest scop.

Este o operațiune nouă, care la noi în țară nu a mai fost efectuată decât la scară foarte mică, în scop de cercetare. Succesul de până acum al operațiunilor de implantare ne convinge că pe viitor astfel de acțiuni pot fi extinse pentru beneficiul cadrului natural marin prin stimularea biodiversității și de asemenea un beneficiu prin abilitatea Ierbii de mare de a fixa carbonul.

În Marea Neagră au fost realizate puține activități de restaurare, iar pentru cele care au fost efectuate  lipseau rezultatele de monitorizare pe termen lung. Prin urmare, pentru prima zonă (Eforie) nu au fost identificate de la început metodologii adecvate de restaurare a ierbii de mare și rata de supraviețuire ulterioară a acestor studii. Cu toate acestea, la scară largă, prin meta-analiza a 1786 de încercări de restaurare a ierbii de mare s-a constatat că metodele de ancorare (de exemplu gazon, atașarea lăstarilor la greutăți sau cadre etc.) îmbunătățesc supraviețuirea plantelor cu până la 84 %. Din încercările anterioare de restaurare s-a constatat că transplanturile de gazon de Zostera Noltii au avut rate mai mari de succes, comparativ cu transplanturile de lăstari individuali. Cercetările suplimentare realizate pe specia Zostera Noltii au evidențiat rezultate pozitive în urma transplantului de gazon în ceea ce privește supraviețuirea și capacitatea de recolonizare, expansiunea spațială şi succesul.

Metodele care utilizează semințe au fost la început identificate ca fiind practic neaplicabile pentru proiectul „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie” din cauza cunoștințelor limitate despre semințele provenite din Marea Neagră și a necesității de a îndeplini cerințele contractuale în anul 2023. Cu toate acestea, în urma unor investigații suplimentare, utilizarea metodelor bazate pe semințe a fost luată în considerare pentru implantările în cadrul loturilor următoare.

În anul 2023 la Eforie, în baza literaturii de specialitate disponibile și a consultării experților de la Universitatea din Groningen (ședință ţinută pe 18 noiembrie 2022), transplantarea de gazon a fost identificată ca fiind cea mai viabilă metodă de restaurare a ierbii de mare în România. Această metodă a fost aleasă deoarece era capabilă să ofere cele mai mari șanse de succes (comparativ cu metodele de transplantare a lăstarilor) deoarece reduce daunele atât pentru rădăcini, cât și pentru rizomi, ceea ce facilitează dezvoltarea și instalarea ierbii de mare transplantată, și relocheazămicrobiomul și fauna bentonică din sedimente, factori susținători.

Pentru identificarea amplasamentelor donatoare a fost solicitat sprijinul Institutlui Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța care, urmare unui amplu studiu a recomandat o locație aflată în sudul litoralului de unde se puteau preleva suficiente exemplare în stare bună fără a afecta semnificativ zona donatoare.

Lucrările de mediu au continuat pe parcursul anilor 2024 și 2025 în mai multe zone, unde au fost implantate arii de Zostera Noltii, au fost construite recife artificiale folosind materiale recuperate din vechile structuri costiere și au fost transplantate mănunchiuri de CystoseiraBarbata, specie de algă brună de importanță majoră pentru ecosistem prin capabilitatea sa de a fixa carbon și rolul de adăpostire pentru specii marine.

Urmare experienței dobândite și cu sprijinul specialiștilor, a fost dezvoltată o metodă de sădire a semințelor care a fost aplicată în 2024-2025.

Toate zonele fac obiectul unei atente analize și proiectări, inclusiv modelare matematică a transportului de sedimente sau a curenților pentru a ne asigura că zona amenajată pentru implantare și respectiv recifele vor crea condițiile cele mai potrivite pentru protecție și dezvoltarea biodiversității. În anumite situații asta a presupus inclusiv adaptarea schemei de protecție costieră propusă inițial pentru a spori zonele de protecție pentru speciile de interes.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și reprezintă finalitatea unui efort instituțional susținut, început acum aproximativ 20 de ani. Acesta aduce împreună măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția împotriva eroziunii costiere și măsuri pentru protecția mediului, biodiversitate și dezvoltarea durabilă a economiei albastre.

Relevanța restaurării ierbii de mare și a algei CystoseiraBarbata este subliniată și de recent adoptata Lege UE privind restaurarea naturii (Regulamentul (UE) 2024/1991), care stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre de a restaura cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime până în 2030, cu accent pe ecosistemele care oferă beneficii ridicate pentru biodiversitate și climă. Habitatele marine, cum ar fi straturile de iarbă de mare, sunt prioritizate în mod explicit în temeiul acestui regulament datorită rolului lor în stocarea carbonului, sprijinirea biodiversității și reziliența costieră. Ca atare, restaurarea speciilor Zostera Noltii și CystoseiraBarbata nu doar contribuie la redresarea ecologică, dar se aliniază direct cu obiectivele politicilor UE, poziționând acest proiect ca o contribuție valoroasă la planificarea restaurării naționale și la consolidarea rețelei Natura 2000.

Intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II” cu o extindere totală de 30,5 km și compus din 11 loturi, proiectul urmărește protecția zonei costiere împotriva eroziunii ținând cont de schimbările climatice și creșterea nivelului mării pentru o perioadă de cel puțin 50 de ani. În același timp își propune și restaurarea unor ecosisteme marine esențiale care au fost reduse semnificativ, și apoi creșterea și dezvoltarea zonelor cu habitate marine și protecția biodiversității.

„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa,” a declarat Stelică HAGI, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral. „Nu este vorba doar de plantarea unei vegetații subacvatice, ci de măsuri concrete pentru refacerea unui echilibru ecologic esențial și de investiția într-un viitor sustenabil pentru zona costieră a României.”

Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și în prezent continuă finanțarea prin Programul Dezvoltare Durabilă și se aliniază cu Pactul Verde European, Strategia UE pentru biodiversitate 2030, precum și cu angajamentele României în cadrul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin.

Până în prezent a fost finalizată implantarea  de pajiști marine de iarbă de mare în zeci de parcele prin transplantarea a peste 1500 de mănunchiuri (peste 80.000 de lăstari) și sădirea de semințe, urmare amenajării unor arii cu condiții propice dezvoltării care însumează o suprafață de peste 100.000 m2.

Au fost amenajate 9 recife artificiale În zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia și zone de dezvoltare pentru CystoseiraBarbata însumând o suprafață de  97.000 mp și urmează în scurt timp finalizarea celui de-al 10-lea recif, în zona Mangalia. Acesta este doar începutul, urmând ca până la finele proiectului în 2027, suprafețele totale amenajate să depășească cumulat 300.000 de metri pătrați (30 ha) pentru Iarba de mare (Zostera Noltii) și aproape 400.000 de metri pătrați (40 ha) pentru CystoseiraBarbata alături de un număr cumulat de 13 recife artificiale.

Proiectul este o colaborare între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Antreprenori cu vastă experiență (în zonele prezentate – Van OordDredgingand Marine Contractors),  instituții științifice dintre care amintim Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marină „GeoEcoMar” și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, ONG-uri și autorități locale. La această listă se adaugă colaboratori naționali și internaționali care au contribuit prin consultanță, studii și expertize la stabilirea obiectivelor proiectului. Proiectul a adus împreună țările europene. În implementare fiind implicați experți, ingineri, supervizori, muncitori, etc din mai toate țările bătrânului continent.

Proiectul are ca beneficiar instituțional Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Beneficiarul real al proiectului este statul român, riveranii Mării Negre ale căror proprietăți sunt protejate, este biodiversitatea și calitatea apei marine, și în fine, cei mai importanți, cetățenii României și ai Uniunii Europene cărora li se creează permisele pentru dezvoltare durabilă bazată pe soluții în strânsă legătură cu natura.

„Ca orice proiect de anvergură au existat numeroase obstacole procedurale, instituționale și financiare însă cu eforturi susținute au fost depășite rând pe rând ajungând ca astăzi să fim foarte aproape să depășim pragul de 80% stadiu fizic de execuție a proiectului. Am învățat foarte mult în acești ani și la final vom avea nu doar un proiect major implementat ci și experiența acestui tip de lucrări” a declarat Nicușor BUZGARU, manager de proiect – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Această etapă marchează nu doar începutul unei noi ere a înțelegerii importanței ecologiei marine, ci reprezintă totodată o dovadă a importanței solidarității europene și a capacității de identificare de soluții pentru o problemă transnațională, pentru a răspunde provocărilor climatice și de mediu comune tuturor țărilor europene riverane mărilor și oceanelor.

„Datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene, asistenței oferite de Banca Europeană pentru Investiții și implicării instituțiilor statului român și a experților noștri, acest proiect stabilește un nou standard în protecția costieră și restaurarea ecosistemelor marine din Europa de Est” a declaratMihaela Andra NEGOI, Director Direcția de Investiții – Administrația Națională „Apele Române”.

Proiectul este așteptat să genereze beneficii sociale și economice de lungă durată pentru comunitățile de coastă, în primul rând prin protejarea acestora împotriva efectelor devastatoare a schimbărilor climatice, inclusiv împotriva creșterii nivelului mării dar în același timp, prim măsuri de stimulare și protecție a biodiversității marine în zona costieră, prin compensarea amprentei de carbon a activităților antropice din zona costieră și prin experiența dobândită în identificarea și implementarea de viitoare soluții bazate pe natură în Marea Neagră și dincolo de ea.

Sursă: Adminstrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral