Tezaurul descoperit în Necropola tumulară Callatis, prezentat în premieră la Muzeul Național de Istorie a României din București
Artefacte extrem de rare din aur și argint, datate la începutul secolului al III-lea î.Hr., descoperite în cel mai mare mormânt elenistic acoperit cu tumul de pe litoralul vestic al Mării Negre.
Publicat de Adina Sîrbu, 12 septembrie 2025, 12:27
Astăzi, de Zilele Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Istorie a României din Capitală, va avea loc un eveniment special dedicat unor descoperiri arheologice unice pentru România din situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”.
Muzeul Național de Istorie a României aduce în fața publicului descoperirile din cel mai mare mormânt elenistic cu cavou acoperit cu tumul cercetat în vestul Mării Negre, un reper ce poate rescrie capitole din istoria și arheologia regiunii Callatis (Mangalia).
Vineri, 12 septembrie 2025, de la ora 14.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din București, va avea loc o conferință de presă urmată de vernisajul unei expoziții temporare. Programul include prezentarea noilor artefacte, intervenții ale cercetătorilor implicați, sesiune de întrebări din partea jurnaliștilor și deschiderea micro-expoziției unde piesele vor fi expuse pentru prima dată. Accesul publicului și al presei va fi liber.
În vara anului 2025, echipa MNIR a scos la lumină un mormânt elenistic de mari dimensiuni, acoperit cu tumul, cel mai mare de acest tip identificat până acum pe litoralul vestic al Mării Negre. Aici, au fost găsite artefacte extrem de rare, de o valoare excepțională, precum vase din aur și argint, datate la începutul secolului al III-lea î.Hr., fiind comparabile cu descoperiri celebre precum mormintele fastuoase de la Vergina (Grecia), atribuite familiei lui Alexandru cel Mare sau cel al regelui trac Seuthes al III-lea (Bulgaria).
Artefactele provenite dintr-un context funerar elenistic de elită nu oferă doar o imagine asupra ritualurilor funerare, ci întregesc tabloul lumii greco-traco-macedonene de la vestul Mării Negre, oferind indicii prețioase despre relațiile culturale și circulația bunurilor de lux în spațiul pontic din epoca post-alexandrină.
Piesele de tezaur descoperite la Callatis au intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și vor parcurge etapele de investigație, restaurare și conservare, pentru a deveni exponate accesibile publicului.
Evenimentul de prezentare a valoroaselor artefacte la București se înscrie în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului, o inițiativă a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, derulată în 48 de țări. Tema din acest an pune accent pe rolul arhitecturii și al patrimoniului în consolidarea identității culturale și a comunităților europene.
„Arheologia speranței: cununile aurite de la Callatis” – povestea unei descoperiri excepționale
Au stat în beznă completă 2250 de ani, la doar câțiva centimetri sub bolta coridorului. De greutatea colosală a movilei de deasupra le-a separat un singur rând de blocuri de calcar, o granița mai degrabă fragilă între nemurire și uitare. În mod paradoxal, tocmai această cantitate imensă de pământ care a presat, a dislocat și a fisurat permanent zidăria cavoului, amenințând-o cu distrugerea, a fost cea care în final le-a salvat. Doar așa a fost posibil, fiind la 12 m adâncime sub firul ierbii, ca temperatura și umiditatea să rămână relativ constante, secole de-a rândul, într-o capsulă de aer din epoca elenistică, permițând lemnului subțire al cordeluțelor să supraviețuiască intact. Au strălucit acolo, pe pământ, nevăzute de nimeni, până când, încet-încet, cuprul frunzelor s-a înverzit. Ceea ce nu a fost neapărat rău, simbolic vorbind. Din contră, și-au revenit la forma așteptată de frunze. Cum să fie frunzele altfel decât verzi? Mai ales unele care întruchipează speranța nemuririi ca cele de mirt și iederă.
Este un scurt fragment din articolul intitulat „Arheologia speranței: cununile aurite de la Callatis”, semnat de Maria-Magdalena (Madi) Ștefan, ce documentează emoția unei descoperiri excepționale, realizate în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, în luna iulie.
Articolul surprinde emoția arheologiei trăite, evidențiind valoarea simbolică și științifică a vestigiilor recuperate: trei cununi funerare aurite și mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă, obiecte ce datează din secolul III î.Chr., identificate într-un cavou de piatră acoperit de o movilă uriașă de pământ, mormânt impozant care a aparținut cel mai probabil unei familii bogate de greci de pe teritoriul callatian.
Articolul integral îl puteți citi pe site-ul Ministerul Culturii.
Mărturia istoricului constănțean Răzvan Pantelimon, cel care a văzut primul piesele de tezaur
Unul dintre martorii descoperirilor uluitoare făcute în Necropola tumulară de la Callatis, istoricul Răzvan Pantelimon, de la Universitatea Ovidius Constanța, a povestit, pentru Radio Constanța, clipele în care a văzut, pentru întâia oară, artefactele de patrimoniu.
„Întâmplător am fost prima persoană care le-a văzut. Era rândul meu la săpătură, pe un culoar foarte strâmt, și am avut acest noroc unic de a vedea pentru prima oară acele obiecte”, a mărturisit cu emoție Răzvan Pantelimon, care a participat ca voluntar la săpături.
La începutul lunii lui cuptor, pe 7 iulie, Muzeul Național de Istorie a României anunța descoperirile excepționale, unice pentru țara noastră, din situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” aflat în vecinătatea orașului Mangalia.
Vestea scoaterii la lumină a podoabelor din aur, sticlă și bronz, a cununilor funerare cu frunze din bronz aurit, precum și a celor două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, făcea înconjurul lumii.
Din echipa specialiștilor de la București a făcut parte și voluntarul dobrogean Răzvan Pantelimon, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius. Era rândul său la săpătură când a observat artefactele vechi de peste 2300 de ani.
Într-un interviu realizat de Silvia Pascale, acesta ne-a povestit ce emoții uriașe a trăit în galeriile antice atunci când a zărit, pentru întâia oară, această comoară a trecutului.
Tezaurul de artefacte unice descoperite sub cea mai mare movilă funerară din sudul Dobrogei
Potrivit MNIR, în necropolă au fost identificate artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural national la categoria Tezaur, precum podoabe de aur, sticlă și bronz, dintre care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.
Aceste artefacte datate în secolul al III-lea d.Hr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică.
Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 metri înălțime și 70 de metri diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană.
Cavoul a fost descoperit la 9 metri adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 metri! Foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, cavoul se remarcă, de asemenea, prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 metri lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.
Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.
Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticului Callatis, oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea î.Hr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III î.Hr. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului al IV-lea î.Hr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care va influența decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.
Artefactele recent descoperite vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată, iar studierea lor aprofundată va permite obținerea de noi cunoștințe științifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III î.Hr. Măsura ambiției comunității locale callatiene și a aspirațiilor sale eroice și, în mod oarecum atipic pentru tradiția elenă, aristocratice, o dă cu siguranță necropola tumulară a acestui oraș antic.
Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape 1.000 de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălțimi de 5 metri și mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat și urbanizat.
Săpăturile anterioare în unii dintre acești tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condițiile unor intervenții de salvare. Cercetarea arheologică desfășurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România și a fost posibilă prin utilizarea inițială a unor tehnici de investigație non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.
Surse: MNIR, MINAC, Ministerul Culturii
