7 septembrie – Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru

Tema acestei zile în 2025 - ''Racing for Air'' (''Cursa pentru aer'') - subliniază urgența și responsabilitatea comună de a accelera soluțiile pentru un aer curat.

Publicat de Doina Sirbu, 7 septembrie 2025, 10:53

Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru este marcată anual, începând cu anul 2020, la 7 septembrie, potrivit Rezoluției 74/212, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019, indică site-ul https://undocs.org.

Rezoluția 74/212 subliniază importanța și necesitatea urgentă de a sensibiliza opinia publică la toate nivelurile, precum și de a promova și facilita acțiunile de îmbunătățire a calității aerului, potrivit site-ului https://www.unep.org. Încurajată de interesul crescând al comunității internaționale pentru un aer curat și subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, pentru protejarea sănătății oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să desemneze ziua de 7 septembrie drept Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit site-ului https://www.un.org/.

Tema acestei zile în 2025 – ”Racing for Air” (”Cursa pentru aer”) – subliniază urgența și responsabilitatea comună de a accelera soluțiile pentru un aer curat, conform https://www.unep.org. Această zi subliniază nevoia urgentă de a aborda amenințarea în continuă evoluție a poluării aerului și impactul sever al acesteia asupra sănătății, economiilor și rezilienței comunităților, menționează și site-ul https://www.cleanairblueskies.org/.

Aerul este primul nostru contact cu lumea, este ceea ce inhalăm de 12 ori pe minut, ne ține în viață sau ne otrăvește, dar 99% dintre noi respirăm aer poluat, iar acest lucru nu mai trebuie suportat. Poluarea aerului exacerbează schimbările climatice, provoacă pierderi economice și reduce productivitatea agricolă.

Poluarea aerului nu cunoaște granițe, de aceea fiecare are responsabilitatea de a proteja atmosfera și de a asigura un aer sănătos pentru toți. Prin colaborarea transfrontalieră, transsectorială și multilaterală, putem reduce poluarea aerului prin investiții colective de timp, resurse și eforturi. Prin combaterea proactivă a poluării aerului, putem realiza schimbări și asigura un aer sănătos pentru toți, subliniază https://www.cleanairblueskies.org/.

Poluarea aerului a contribuit mult timp la decese și boli, subminând perspectivele economice și bunăstarea comunității. Multe surse de poluare a aerului, cum ar fi arderea combustibililor fosili și a biomasei, contribuie, de asemenea, la emisiile de gaze cu efect de seră, provocând încălzirea planetei noastre. La fel ca schimbările climatice, poluarea aerului afectează pe toată lumea, dar are impact asupra femeilor însărcinate, a bebelușilor și copiilor, a persoanelor în vârstă, a celor care trăiesc în sărăcie și a comunităților marginalizate. Este al doilea factor de risc principal pentru deces, cauzând anual aproximativ 8,1 milioane de decese premature din cauza unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, bolile de inimă, cancerul pulmonar și infecțiile respiratorii acute.

Dacă acționăm acum, putem reduce la jumătate pierderile globale de culturi cauzate de poluanții atmosferici până în 2050. Reducerea emisiilor de metan, un important gaz cu efect de seră și poluant atmosferic, ar putea economisi între 4 și 33 de miliarde de dolari. Costul inacțiunii este uimitor, poluarea aerului fiind estimată la un cost anual pentru economia globală de 8,1 trilioane de dolari, echivalentul a 6,1% din PIB-ul global, din cauza creșterii costurilor asistenței medicale, indică https://www.cleanairblueskies.org/.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă subliniază necesitatea reducerii poluării aerului pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Asigurarea unui mediu curat, sănătos și sustenabil este crucială pentru drepturile omului și bunăstare.

În special în țările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă, mai ales în cazul populației cu venituri mici, deoarece aceștia sunt adesea expuși la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător și la poluarea aerului din interior provenit de la gătit și încălzire cu combustibil pe bază de lemn și kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Poluanții climatici de scurtă durată (SLCPs) se numără printre poluanții cei mai legați atât de efectele asupra sănătății, cât și de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceștia persistă în atmosferă de la doar câteva zile până la câteva decenii, deci reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate și climă pentru cei care locuiesc în locuri în care nivelurile scad. Unii poluanți atmosferici, precum carbonul negru, metanul și ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanți climatici de scurtă durată și sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum și pentru impactul asupra culturilor și, deci, asupra securității alimentare.

În documentul final al Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă din 2012, de la Rio de Janeiro, intitulat ‘Viitorul pe care îl dorim’, țările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susțin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile și a așezărilor umane.â

Sursă: AGERPRES