Constanța este în faliment, susține consilierul independent Felicia Ovanesian. Primăria o contrazice

Continuă războiul declarațiilor între consilierul independent și primarul Vergil Chițac.

Publicat de Adina Sîrbu, 18 august 2025, 14:31

Consilierul local independent Felicia Ovanesian susține că municipiul Constanța este în faliment. 

După ultimele ședințe de CLM și dezbateri publice extrem de tensionate pe tema vânzării imobilelor din municipiu, fostul city manager al orașului a susținut „cu responsabilitate și fără ezitare”, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că municipiul Constanța se află în faliment.

Potrivit consilierului Felicia Ovanesian, „tot ce ne înconjoară confirmă asta: iluminatul public sistat la orele 4.00, mizeria din oraș (din informațiile mele în primele luni ale anului au fost alocate pentru salubritate doar 40% din fondurile alocate în aceeași perioadă a anului trecut), subfinanțarea CT Bus și reducerea programului de transport public.”

Avocatul spune că unul dintre motive îl reprezintă cheltuielile neeligibile mari din proiectele finanțate cu fonduri nerambursabile și executarea contractelor fără surupraveghere, cu întârzieri majore și creșteri de costuri, dând ca exemplu proiectul pietonalului Ștefan cel Mare.

„Dacă vă interesează măcar unul dintre motivele pentru care am ajuns în această situație, unul din proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi a ședinței de consiliu de astăzi (12 august, n. red.) poate fi extrem de relevant: Proiectul care include Ștefan cel Mare a pornit în 2019 de la 89 milioane lei, toți eligibili. Adică nu ne costa nimic! Unde suntem astăzi: costă 107 milioane (fară să fi fost finalizat) din care doar aproape 40 milioane eligibile. Restul de aproape 70 milioane le plătim din bugetul local! Enorm. Și când spun enorm este mai mult decât enorm. Nu există echivalent lingvistic pentru a descrie situația! De ce am ajuns să avem aproape 80 milioane neeligibile: 2 plăți în valoare de 31 milioane lei pe care autoritatea competentă refuză să-i deconteze! Restul are legătură cu incompețența, indolența și cu favorizarea antreprenorului!”.

Într-un articol publicat într-un cotidian local, consilierul local Felicia Ovanesian enumeră și alte motive pentru care susține că orașul este în insolvență.

Referitor la afirmațiile consilierului local, Primăria Municipiului Constanța a transmis, astăzi, un comunicat, pe care îl redăm integral.

„Afirmațiile doamnei Felicia Ovanesian conform cărora municipiul Constanța ar fi <în faliment> sunt nefondate și contrazise de realitatea financiară: la nivelul lunii curente, municipalitatea are facturi neplătite de aproximativ 3 milioane lei, în timp ce în buget există 72 milioane lei disponibili. În termeni economici, insolvența apare atunci când nu îți poți achita datoriile scadente, creditorii nu își primesc banii o perioadă îndelungată și ajung să ceară active pentru recuperare. Această situație nu se aplică în niciun fel municipiului Constanța.

Orașul nu se află în faliment, nu există o stare de insolvență, iar datele oficiale, publice și verificabile contrazic aceste afirmații.

Subvenții la termie

Prețul de producție a energiei termice a crescut de la 437,82 lei/MWh la 499,16 lei/MWh, iar tariful pentru populație a urcat de la 403,43 lei/MWh la 413,73 lei/MWh. Aceste valori sunt mai mici decât în 2023 și similare cu cele din vara 2024 (~494,39 lei/MWh). Diferența este acoperită din subvenții tocmai pentru a proteja populația, nu din motive de „risipă”. Creșterea vine din scumpirea combustibililor și a energiei, nu din decizii administrative defectuoase.

Împrumuturile de la bugetul local pentru societățile subordonate

Împrumuturile către societățile subordonate sunt strict rambursabile și au fost contractate cu destinații bine definite:

Termocentrale – finanțarea a fost acordată pentru achiziția combustibilului necesar funcționării în sezonul de iarnă 2024–2025. Această măsură a fost necesară deoarece societatea nu dispunea de resurse proprii suficiente pentru a acoperi integral aceste achiziții, existând un decalaj între momentul producerii și livrării energiei termice către consumatorii SACET și momentul încasării contravalorii de la aceștia.

Patrimoniu Constanța Litoral – împrumutul a fost acordat pentru asigurarea fondurilor necesare începerii activităților de administrare, întreținere și exploatare a Cazinoului, un obiectiv de investiții de interes cultural major pentru municipiul Constanța.

Aceste finanțări au caracter temporar și urmăresc asigurarea continuității serviciilor și valorificarea patrimoniului local, fără a reprezenta o povară permanentă pentru bugetul municipalității.

Supraevaluări ale proiectelor și blocarea concurenței

Valoarea proiectelor este stabilită pe baza devizelor actualizate la prețurile pieței și conform ghidurilor de finanțare. Licitațiile sunt publice și monitorizate, iar caietele de sarcini sunt elaborate pentru a asigura concurența, nu pentru a o restricționa. Fiecare proiect are dirigenție de șantier și supraveghere tehnică, iar recepția finală se face doar după corectarea deficiențelor.

Cheltuieli neeligibile mari

Cheltuielile neeligibile nu sunt „risipă”, ci costuri pe care finanțările nerambursabile nu le acoperă, dar sunt necesare pentru implementarea proiectelor – de exemplu diferențe de preț la materiale, lucrări suplimentare impuse de situația din teren sau creșterea TVA. Aceste costuri sunt justificate, documentate și supuse verificării înainte de plată.

Creșterea „aberantă” a salariilor

Se invocă „creșteri salariale aberante” pentru funcționari și conducere. În fapt, mărirea s-a aplicat o singură lună, în decembrie 2024, după care, conform măsurilor naționale, s-a revenit la nivelul din noiembrie 2024. Nu a existat o creștere permanentă, iar impactul bugetar a fost minim.

Nicio supraveghere a modului de executare a contractelor

Contrar afirmațiilor privind lipsa de supraveghere, fiecare proiect are contract de dirigenție de șantier sau supervizare, plus un consilier din Primărie care monitorizează execuția. Recepția finală nu se va face decât după remedierea tuturor deficiențelor, costurile fiind acoperite din garanțiile reținute.

Costuri cu studii pentru proiecte care ulterior nu se mai realizează

Nu este adevărat că „se fac studii degeaba”. Chiar dacă unele proiecte nu au prins finanțare în prezent, documentațiile rămân valabile și pregătite pentru viitoarele apeluri de fonduri. Aceasta este o practică normală în administrațiile care lucrează pe termen mediu și lung.

Reducerea programului CT Bus și „subfinanțarea” companiei

Reducerea de circa 10% a curselor a vizat traseele cu grad foarte scăzut de ocupare, pentru eficientizarea consumului de combustibil și a resurselor. Finanțarea CT Bus se face conform legii. Problema reală este absența sistemului de e-ticketing, neimplementat de 4–5 ani, care ar permite o statistică exactă a călătorilor și ar reduce frauda estimată la peste 40% din bilete. Aceasta este o chestiune de management intern, nu de subfinanțare.

Iluminatul întrerupt la ora 4

Programul de iluminat public este stabilit în funcție de orele de răsărit/apus și de traficul rutier/pietonal redus în anumite intervale, menținând siguranța cetățenilor și reducând cheltuielile cu energia electrică. Economiile sunt monitorizate lunar și programul poate fi ajustat în funcție de contextul bugetar și nevoile comunității.

Salubritate cu 40% mai ieftină și Mamaia „nemăturată”

Bugetul pentru salubritate a scăzut cu aproximativ 13%, nu cu 40%, ca urmare a optimizării serviciilor. În Mamaia, în extrasezon, activitățile de curățenie sunt reduse corespunzător volumului scăzut de activitate turistică, ceea ce este o practică normală și eficientă din punct de vedere bugetar.

Lipsa prioritizării investițiilor

Municipiul implementează un program coerent de investiții, finanțat din fonduri europene, guvernamentale și locale. Împrumuturile contractate sunt destinate proiectelor cu impact direct asupra comunității, precum reabilitarea liceelor, modernizarea Teatrului de Stat, achiziția de autobuze electrice, îmbunătățirea mobilității urbane, Creare spital modular pentru consolidarea capacității medicale a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și finalizarea etapelor II și III ale rețelelor termice.

Concluzie:

Municipiul Constanța nu se află în faliment. Administrația locală aplică decizii bugetare responsabile, investește în infrastructură esențială și optimizează cheltuielile. Împrumuturile contractate sunt instrumente pentru dezvoltare, iar proiectele aflate în derulare vor aduce beneficii directe cetățenilor pe termen mediu și lung. Termeni precum „faliment” sau „insolvență” folosiți în acest context sunt incorecți și induc publicul în eroare”, se arată în comunicatul Primăriei Constanța.